Oțelul a ajuns la un preț record în Europa

Preţul oţelului în Europa a revenit la un nivel ridicat record, pe fondul informaţiilor că Bruxelles-ul pregăteşte interzicerea importurilor din Rusia, ca parte a înăspririi sancţiunilor, ceea ce va limita şi mai mult aprovizionarea, transmite Bloomberg.

Preţurile de referinţă pentru rulourile laminate la cald în Europa de Nord au urcat vineri cu 10%, la 1.435 de euro pe tonă, conform datelor săptămânale publicate de Kallanish Commodities Ltd. Şi preţurile la barele de oţel pentru armăturile de beton au atins un nou nivel record, scrie Agerpres.

Potrivit unor informații, în curând, UE ar adopta noi sancțiuni pentru Rusia, mai exact ar putea interzice importurile de export finit din Rusia. În acest context, traderii au majorat preţurile, aşteptându-se la reducerea aprovizionării.

UE este o piaţă cheie pentru producătorii de oţel din Rusia, majoritatea oţelăriilor fiind deţinute de oligarhi ruşi, iar UE încearcă să înăsprească sancţiunile impuse după invadarea Ucrainei.

Piaţa se confrunta deja cu probleme din cauza pierderii exporturilor din Ucraina, care în mod normal era al cincilea mare furnizor al Europei.

De asemenea, creşterea preţului energiei a afectat operaţiunile la unele oţelării de pe continent, reducând furnizarea.

#otel #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.