Sprijin financiar pentru femeile producătoare din Republica Moldova. 13 antreprenoare vor primi vouchere

Femeile din Republica Moldova sunt încurajate să lanseze afacere în domeniul producției. 13 antreprenoare din țară vor primi un sprijin financiar sub formă de vouchere în valoare de până la 30 000 MDL fiecare. Banii sunt oferiți pentru dezvoltarea antreprenorială, care să contribuie la crearea mai multor oportunități de angajare pentru alte femei, la reducerea inegalităților și la dezvoltarea durabilă a mediului.

Sprijinul este oferit prin intermediul platformei „Ia Moldova Acasă” în parteneriat cu Asociația Obștească „Legal Tech”, care implementează proiectul în colaborare cu UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.

Voucherele vor fi oferite în contextul apelului de propuneri lansat pentru femeile producătoare locale în cadrul proiectului „Sprijin femeilor producătoare locale în dezvoltarea afacerilor, pentru creșterea durabilă și reziliența pe fonul pandemiei COVID-19”.

Din cele 27 de femei participante la concurs au fost selectate 13 femei producătoare care vor beneficia de sprijin.

Printre afacerile ce vor beneficia de finanțare sunt producătoare de miere de albini, lumânări artizanale din ceară naturală, mure, zmeură și alte pomușoare, pistil din fructe și alte tipuri de fructe uscate, brânzeturi și carne, precum și meșteșugărițe de bijuterii și săpun hand made.

„Sunt sesizabile progresele în ceea ce privește eforturile naționale în dezvoltarea cadrului de politici și instrumente financiare care asigură suportul necesar pentru abilitarea economică a femeilor producătoare din mediul rural. Pe lângă acest efort național, Suedia continuă să acorde suport prin diverse proiecte de dezvoltare economică, inclusiv cele dedicate în mod special femeilor antreprenoare. Încercăm să completăm eforturile statului și prin această asistență, să le dăm posibilitate femeilor producătoare să acceseze diferite fonduri și noi oportunități.” a declarat Excelența Sa, Katarian Fried, Ambasadoarea Suediei la Chișinău.

Sprijinul financiar vine ca răspuns la necesitățile și principalele provocări în dezvoltarea durabilă a afacerilor, identificate de femeile antreprenoare – procesatoare și producătoare. Astfel, voucherele vor fi folosite pentru dezvoltarea și consolidarea serviciilor de marketing și promovare, dezvoltarea și promovarea identității vizuale, design-ul de etichete și ambalaje, proiectarea și adaptarea utilajului existent.

#vouchere #femei producatoare #femei antreprenoare #sprijin financiar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA