Liderii UE vor aproba achiziționarea în comun de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor ajunge la un acord pentru a achiziţiona în comun gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare, potrivit unei variante de lucru a comunicatului ce va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie, informează Reuters.

După ce Rusia a invadat Ucraina, prețul pentru gazul natural a crescut considerabil. În acest context, UE încearcă să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti încă din acest an, dar asta înseamnă majorarea importurilor de la alţi furnizori, precum Qatarul şi SUA.

„Cu privire la iarna următoare, statele membre şi Comisia vor colabora de urgenţă cu privire la achiziţiile comune de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen”, se precizează în documentul care va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie şi care a fost consultat de Reuters.

Anul trecut, Executivul comunitar a propus un sistem prin care statele membre UE să achiziţioneze la comun stocuri strategice de gaze, după ce o serie de ţări, precum Spania, au cerut astfel de achiziţii ca o modalitate de a dispune o rezervă împotriva eventualelor perturbări pe partea de aprovizionare.

Rusia furnizează 40% din necesarul de gaze naturale al UE.

Comisia Europeană va ajuta ţările membre să demareze achiziţiile comune de gaze în acest an şi în zilele următoare este aşteptată să propună o serie de reguli care vor obliga statele să umple depozitele de gaze până la 90% din capacitate înainte de venirea fiecărei ierni. În prezent, depozitele de gaze din UE au un grad de umplere de 26%, scrie Agerpres.

Documentul consultat de Reuters menţionează că ţările membre sunt de acord să îşi coordoneze măsurile pentru a umple depozitele de gaze şi să înceapă acest lucru „în cel mai scurt timp posibil”.

Liderii europeni ar putea de asemenea analiza săptămâna aceasta noi măsuri pentru a proteja consumatorii de creştere preţurilor la energie şi să discute cum ar putea „optimiza” modul de funcţionare a pieţelor energetice. În acest sens, liderii UE vor cere Comisiei „să ia măsurile necesare” pentru a realiza acest lucru.

Preţul gazelor naturale în Europa a crescut încă înainte de invadarea Ucrainei, ceea ce a determinat guvernele să aloce miliarde de euro pentru reduceri de taxe şi subvenţii în ideea de a proteja cetăţenii de facturile majorate. Însă găsirea unui răspuns comun la nivelul UE s-a dovedit dificilă deoarece ţările membre sunt responsabile de politicile energetice naţionale şi au opinii diferite cu privire la necesitatea unor acţiuni la nivelul întregului bloc comunitar. În timp ce state precum Spania, Belgia, Portugalia, Italia şi Grecia cer o intervenţie a statului pe pieţele energetice din Europa, ţări precum Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se opun intervenţiei pe piaţă şi avertizează că aceasta ar provoca perturbări pe piaţă şi ar afecta investiţiile în energia verde.

#gaz lichefiat #gaz natural #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.