Slusari vine cu noi acuzații către Uzina Metalurgică din Rîbnița: A recurs direct la contrabandă

Fostul deputat al Platformei DA „nu se lasă cu una cu două” de cei care încearcă „să prostească” cetățenii și vine cu noi dezvăluiri despre transportul de deșeuri metalice la Uzina Metalurgică din regiunea transnistreană, deși acest lucru este interzis, pentru că nu au autorizație de mediu, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Slusari, compania care se ocupă de transportarea acestor deșeuri metalice, care aparține unui fost deputat democrat ar face în continuare jocuri murdare, chiar cu implicarea unor funcționari din cadrul Ministerului Mediului și continuă să transporte deșeuri metalice, deși nu au autorizație de mediu.

„După ce în ultima clipă a fost blocată eliberarea nejustificată a autorizației de mediu, vedem că uzina metalurgică din Rîbnița a recurs direct la contrabanda. Îmi pare că acest lucru se produce cu concursul autorităților noastre. Mai multe camioane ale BPM cu deșeuri metalice, care în ultimul moment au fost trase pe dreapta în Rezina de către serviciile speciale. Pe documente oficiale este transportată fontă (чугун) din Serbia. Dar cu ochiul liber se vede ce se află în aceste camioane. Sunt deșeuri de cea mai proastă calitate, care legal nu pot fi livrate la uzina”, scrie Slusari pe o rețea de socializare.

Fostul deputat afirmă că se face acum presiune enormă din zona Rîbniței ca Ministerul Mediului „să spună pe negru alb și să confirme că a fost importată fontă”.

„Serviciul vamal s-a spălat pe mâini și așteaptă verdictul acestui Minister, care nu știu de ce se află în relațiile nespus de calde cu uzina metalurgică. Am înțeles că nu este prima dată când se cere legalizarea contrabandei. Aștept intervenția imediată a Guvernului. Prea departe au mers deja mai mulți demnitari din Ministerul Mediului”, conchide Slusari.

Amintim că, scandalul legat de Uzina Metalurgică din Rîbnița a început după ce Uniunea Europeană a interzis prelungirea autorizației de import a deșeurilor metalice în Moldova (regiunea transnistreană). Drept urma, Ministerul Mediului nu a autorizat importul de astfel de metale uzate, fapt pentru care uzina a intrat în incapacitate de a face rost de materie primă. Drept urma, reprezentanții companiei din regiunea separatistă a recurs la metode ilegale de „import a deșeurilor metalice”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#metal uzat #uzina metalurgica #contrabanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a urcat pe locul al treilea între furnizorii de orz ai Uniunii Europene în sezonul iulie 2024–iunie 2025, exportând pe piața comunitară 117 807 tone și depășind astfel Serbia, arată o analiză a economistului Iurie Rija bazată pe date Eurostat. Deși volumul este aproape identic cu cel din sezonul precedent (116 162 t), ponderea Moldovei în totalul importurilor UE s-a ridicat de la 6,4 % la 10,3 %, datorită scăderii livrărilor din Marea Britanie și Ucraina. În ansamblu, Moldova a expediat 123 925 t de orz în sezon, cu 22 % mai puțin față de 2023/2024, dar a compensat prin orientarea către piețele europene, unde prețul mediu a fost de 3,29 lei/kg, în creștere față de 3,06 lei/kg în sezonul precedent.

Valoarea totală a exporturilor de orz s-a cifrat la 407,8 mil. lei, sub nivelul din 2023/2024 (485,8 mil. lei), dar aproape dublă față de sezonul 2022/2023. În primele șase luni din 2025 au fost exportate doar 14 363 t, toate în intervalul ianuarie-martie; lipsa livrărilor din aprilie-iunie indică epuizarea stocurilor înainte de noua recoltă. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,85 lei/kg în ianuarie la 4,76 lei/kg în februarie, menținându-se peste patru lei în martie.

Exporturile au fost dominate de trei companii, „OROM-IMEXPO” SRL (25 % din volum), „RUSAGRO-PRIM” SRL (24,6 %) și „DEMIR AGRO” SRL (14 %). În primul semestru din 2025, concentrarea s-a accentuat: „OROM-IMEXPO” a realizat 61,7 % din total, urmată de „CRIST-VALG” SRL (15,1 %) și „RUSAGRO-PRIM” SRL (10,5 %).

Elveția a devenit principala destinație, cu 34,5 mii t (aproape o treime din exporturi) la un preț mediu de 3 lei/kg, urmată de Cipru (33,3 mii t) și Grecia (28,9 mii t). România, odinioară cel mai mare cumpărător, a coborât pe locul patru cu 11 mii t, în timp ce Turcia a preluat poziția a cincea cu 6,1 mii t.

Sezonul de recoltare 2025 a început la 4 iulie, cu randamente prognozate de 4-4,5 t/ha, peste media anului trecut. Prețurile oferite rămân modeste, între 2,60 lei/kg la câmp și 3,10 lei/kg la Giurgiulești, iar tranzacțiile sunt lente: fermierii speră la prețuri mai mari, în timp ce traderii așteaptă clarificări pe piața regională a cerealelor.