Liber la călătorii. Lista companiilor aeriene care își reiau zborurile de pe Aeroportul Chișinău

Acum vă puteți planifica o călătorie pentru weekend sau vacanța de Paște fără prea multe griji. Începând cu zilele următoare, unele companii aeriene își reiau zborurile de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Air Moldova – compania aeriană își anunță pasagerii prin e-mail despre anularea zborului. Așadar, dacă călătorii nu au primit o notificare de anulare a zborului, zborul loc. Pentru informații urmăriți site-ul oficial www.airmoldova.md
HiSky va relua operarea zborurilor din/spre CHIȘINĂU începând cu Sâmbătă, 26 Martie 2022. Puteți face cunoștință cu programul și să rezervați un bilet pe site-ul oficial https://hisky.aero/
TAROM – compania aeriană română reia zborurile regulate către/dinspre Chișinău din 27 martie. Puteți cumpăra bilete de pe site-ul oficial www.tarom.ro.
FlyOne – compania aeriană își reia zborurile din 28 martie. Puteți face cunoștință cu programul și să rezervați un bilet pe site-ul oficial www.flyone.eu

Potrivit responsabililor, lista va fi actualizată pe măsură ce sunt publicate informații oficiale de la companiile aeriene.

Precizăm că, luni, 21 martie, autoritățile au anunțat că aeronavele care transportă pasageri vor decola din nou de la Chișinău, după aproape o lună de pauză. Acestea vor tranzita doar România și vor evita spațiul aerian ucrainean.

Amintim că spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis pe data de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina. Ca excepție, zborurile charter pentru refugiați, cele pentru transportarea ajutorului medical, cursele care aduceau delegații oficiale, cele medicale sau care transportau poșta erau permise.

#tarom #flyone #HiSky #companii aeriene #Air Moldova #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.