Unde își ascund oligarhii ruși „banii negri”. Un trilion de dolari se plimbă prin conturi offshore și firme fantomă

28 Mart. 2022, 10:33
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
28 Mart. 2022, 10:33 // Au Bani //  MD Bani

Timp de zeci de ani, oligarhii ruși au plimbat zeci de miliarde de dolari prin companii-fantomă și conturi offshore, pentru a le pierde urma. În urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, țări din toată lumea încearcă să găsească acești bani și să-i confiște, relatează BBC.

Centrul de studii Atlantic Council spune că rușii au ascuns în străinătate aproximativ un trilion de dolari „negri”, făcuți pe căi „murdare”.

Un raport al centrului realizat în 2020 estimează că, un sfert din această sumă este controlată de președintele rus Vladimir Putin și de apropiații săi, rușii bogați cunoscuți drept „oligarhi”.

„Acești bani pot fi exploatați și direcționați de Kremlin pentru spionaj, terorism, spionaj industrial, mită, manipulare politică, dezinformare și multe alte scopuri abjecte”, se arată în raport.

Un alt think-tank american, National Endowment for Democracy, spune că Putin i-a încurajat pe apropiații săi „să fure de la bugetul de stat, să stoarcă bani de la întreprinderile private și chiar să orchestreze confiscarea directă a întreprinderilor profitabile”.

Se spune că în acest fel, oligarhii și-au făcut averi personale care ajung la zeci de miliarde de dolari.

Liderii opoziției ruse Boris Nemțov și Vladimir Milov au susținut că, între 2004 și 2007, 60 de miliarde de dolari au fost transferați din fondurile gigantului petrolier Gazprom către prietenii lui Putin.

Pandora Papers, documentele publicate de Consorțiul Internațional al Jurnaliştilor de Investigație, notează că oamenii apropiați lui Putin au devenit foarte bogați și că l-ar putea ajuta pe președintele rus să-și gestioneze propria avere.

De-a lungul timpului, o mare parte din acești bani a ajuns în Cipru – datorită taxelor favorabile. Pentru mulți, insula a devenit cunoscută sub numele de „Moscova de la Mediterana”.

Potrivit Atlantic Council, 36 de miliarde de dolari din banii rușilor au mers acolo doar în 2013. O mare parte din sumă a ajuns în Cipru prin intermediul unor companii-fantomă, care sunt folosite pentru a ascunde adevărații proprietari.

În 2013, Fondul Monetar Internațional a convins Ciprul să închidă zeci de mii de conturi bancare deținute de companii fictive.

Teritoriile britanice ca Insulele Virgine Britanice și Insulele Cayman, sunt, de asemenea, destinații preferate. Un raport al Global Witness a arătat că, în 2018, oligarhii ruși aveau aproximativ 45,5 miliarde de dolari în aceste paradisuri fiscale.

O parte din acești bani ajung și în capitale financiare precum New York și Londra, unde pot fi investiți și pot aduce profit.

Organizația anticorupție Transparency International susține că proprietăți din Marea Britanie în valoare de cel puțin 2 miliarde de dolari sunt deținute de ruși acuzați de infracțiuni financiare sau care au legături cu Kremlinul.

Amploarea spălării banilor rusești a fost expusă într-un raport din 2014 al Proiectului de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției. Între 2011 și 2014, 19 bănci rusești au spălat 20,8 miliarde de dolari către 5.140 de companii din 96 de țări, potrivit raportului.

În urma invadării Ucrainei, mai multe țări au anunțat o serie de măsuri pentru a depista banii rusești din străinătate.

SUA a înființat un nou grup operativ, „KleptoCapture”, pentru a descoperi finanțele oligarhilor Rusiei.  Acesta va fi condus de Departamentul de Justiție și are menirea de a sechestra bunurile obținute prin mijloace ilegale.

Guvernul britanic a luat măsuri pentru a obliga oamenii să precizeze sursa banilor cu care au cumpărat active în Marea Britanie. Londra a abandonat, de asemenea, schema de „vize de aur”, care dădea drept de ședere străinilor bogați dacă investeau sume mari de bani în țară.

Malta, un alt refugiu preferat de oligarhi pentru banii lor, a renunțat, de asemenea, la „pașapoartele de aur”, care le permiteau oligarhilor să-și cumpere cetățenia. Cipru și Bulgaria au luat decizii similare încă din 2020.

Realitatea Live

12 Dec. 2025, 16:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 16:23 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII