Unde își ascund oligarhii ruși „banii negri”. Un trilion de dolari se plimbă prin conturi offshore și firme fantomă

Timp de zeci de ani, oligarhii ruși au plimbat zeci de miliarde de dolari prin companii-fantomă și conturi offshore, pentru a le pierde urma. În urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, țări din toată lumea încearcă să găsească acești bani și să-i confiște, relatează BBC.

Centrul de studii Atlantic Council spune că rușii au ascuns în străinătate aproximativ un trilion de dolari „negri”, făcuți pe căi „murdare”.

Un raport al centrului realizat în 2020 estimează că, un sfert din această sumă este controlată de președintele rus Vladimir Putin și de apropiații săi, rușii bogați cunoscuți drept „oligarhi”.

„Acești bani pot fi exploatați și direcționați de Kremlin pentru spionaj, terorism, spionaj industrial, mită, manipulare politică, dezinformare și multe alte scopuri abjecte”, se arată în raport.

Un alt think-tank american, National Endowment for Democracy, spune că Putin i-a încurajat pe apropiații săi „să fure de la bugetul de stat, să stoarcă bani de la întreprinderile private și chiar să orchestreze confiscarea directă a întreprinderilor profitabile”.

Se spune că în acest fel, oligarhii și-au făcut averi personale care ajung la zeci de miliarde de dolari.

Liderii opoziției ruse Boris Nemțov și Vladimir Milov au susținut că, între 2004 și 2007, 60 de miliarde de dolari au fost transferați din fondurile gigantului petrolier Gazprom către prietenii lui Putin.

Pandora Papers, documentele publicate de Consorțiul Internațional al Jurnaliştilor de Investigație, notează că oamenii apropiați lui Putin au devenit foarte bogați și că l-ar putea ajuta pe președintele rus să-și gestioneze propria avere.

De-a lungul timpului, o mare parte din acești bani a ajuns în Cipru – datorită taxelor favorabile. Pentru mulți, insula a devenit cunoscută sub numele de „Moscova de la Mediterana”.

Potrivit Atlantic Council, 36 de miliarde de dolari din banii rușilor au mers acolo doar în 2013. O mare parte din sumă a ajuns în Cipru prin intermediul unor companii-fantomă, care sunt folosite pentru a ascunde adevărații proprietari.

În 2013, Fondul Monetar Internațional a convins Ciprul să închidă zeci de mii de conturi bancare deținute de companii fictive.

Teritoriile britanice ca Insulele Virgine Britanice și Insulele Cayman, sunt, de asemenea, destinații preferate. Un raport al Global Witness a arătat că, în 2018, oligarhii ruși aveau aproximativ 45,5 miliarde de dolari în aceste paradisuri fiscale.

O parte din acești bani ajung și în capitale financiare precum New York și Londra, unde pot fi investiți și pot aduce profit.

Organizația anticorupție Transparency International susține că proprietăți din Marea Britanie în valoare de cel puțin 2 miliarde de dolari sunt deținute de ruși acuzați de infracțiuni financiare sau care au legături cu Kremlinul.

Amploarea spălării banilor rusești a fost expusă într-un raport din 2014 al Proiectului de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției. Între 2011 și 2014, 19 bănci rusești au spălat 20,8 miliarde de dolari către 5.140 de companii din 96 de țări, potrivit raportului.

În urma invadării Ucrainei, mai multe țări au anunțat o serie de măsuri pentru a depista banii rusești din străinătate.

SUA a înființat un nou grup operativ, „KleptoCapture”, pentru a descoperi finanțele oligarhilor Rusiei. Acesta va fi condus de Departamentul de Justiție și are menirea de a sechestra bunurile obținute prin mijloace ilegale.

Guvernul britanic a luat măsuri pentru a obliga oamenii să precizeze sursa banilor cu care au cumpărat active în Marea Britanie. Londra a abandonat, de asemenea, schema de „vize de aur”, care dădea drept de ședere străinilor bogați dacă investeau sume mari de bani în țară.

Malta, un alt refugiu preferat de oligarhi pentru banii lor, a renunțat, de asemenea, la „pașapoartele de aur”, care le permiteau oligarhilor să-și cumpere cetățenia. Cipru și Bulgaria au luat decizii similare încă din 2020.

#bani negri #bani murdari #oligarhi rusi #averi #offshore

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.