Moldova scapă din ghearele Gazprom! Bulgaria promite să construiască până la vară conducta care aduce gaz din Grecia

Reducerea dependenței de gazul rusesc, investiții militare comune, asigurarea siguranței alimentare în regiune, gestionarea refugiaților și reconstrucția Ucrainei după război au fost principalele teme discutate luni la Sofia de premierii din Bulgaria, România, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Avem deja conducta Trans-Balkan care are o capacitate semnificativă de a transporta gaze din România, prin Bulgaria până în Turcia. E timpul să inversăm acest proces. Este timpul să vedem cum putem folosi gaz din Turcia și LNG din Grecia pentru a le aduce în România și Bulgaria care are capacitatea de a livra mai departe în Balcani aceste resurse.”, a declarat luni la Sofia premierul Bulgariei, Kiril Petkov, citat de hotnews.ro.

Premierul Bulgariei a spus că a vizitat săptămâna trecută conductele din Bulgaria și din Grecia.

Am fost asigurați de Guvernul și premierul Greciei că această conductă va fi finalizată până la sfârșitul lunii iunie. Asta înseamnă că anul acesta vor fi livrate gaze naturale lichefiate prin această conductă”, a spus Kiril Petkov.

Interconectorul dintre Grecia și Bulgaria va asigura o alternativă pentru furnizarea de gaze lichefiate GNL din Alexandropolis, pe coridorul vertical, către Bulgaria, Romania și apoi în celelalte țări europene, a spus Ciucă.

Construcția interconectorului ar securiza și Republica Moldova din punct de vedere al livrărilor de gaze.

Ion Sterian, directorul Transgaz declara anterior că: „Chiar dacă avem două stații de comprimare care vor prelua gazele din Marea Neagră, din celelalte surse diversificate din coridorul sudic, precum din Turkish Stream, din păcate, lucrările la interconectorul dintre Bulgaria și Grecia decurg foarte lent, deși trebuiau finalizate de câțiva ani, a mai spus directorul Transgaz. ”Ar fi oferit inclusiv Republicii Moldova accesul la surse diversificate prin Coridorul Sudic, din TAP, Tanap, Coridorul Caspian și Perimetrul Șah Deniz 2. Era bine să avem aceste surse, pentru România, Republica Moldova și pentru celelalte țări central-europene”, a spus el.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.