Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA în Republica Moldova

Întrevederea guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, cu Excelența Sa Kent D. Logsdon, care și-a început recent mandatul de ambasador al SUA în Republica Moldova, s-a axat pe evoluțiile macroeconomice interne și externe, în contextul noii realități din regiune conturată de evenimentele din Ucraina și modalitatea în care sectorul financiar a reacționat referitor la fluxul sporit de refugiați.

Șeful băncii centrale a spus că autoritățile din țara noastră au fost determinate să ia măsuri prompte în confruntarea cu noua criză, iar Banca Națională, în calitate de autoritate monetară și de supraveghere, să-și accentueze eforturile de menținere a stabilității financiare. Astfel, BNM a întreprins măsurile necesare de politică monetară, care să atenueze, pe cât e posibil, procesul inflaționist din țara noastră.

Discuțiile au vizat, la fel, însemnătatea reformelor desfășurate în ultimii ani în sectorul bancar din Republica Moldova – o condiție importantă, mai ales în situația de incertitudine existentă, pentru ca băncile să rămână puternice și stabile. În context, s-a menționat că acesta a intrat într-o condiție sănătoasă, existând rezerve suficiente pentru a face față crizei curente.

De asemenea, s-a discutat despre Programul Fondului Monetar Internațional și realizarea angajamentelor de către BNM și autoritățile din Republica Moldova conform obiectivelor stabilite.

Ambasadorul Kent D. Logsdon a exprimat deschiderea Guvernului SUA și Ambasadei SUA de a sprijini reformele în Republica Moldova, inclusiv ale BNM în special în consolidarea sectorului bancar, prin acordarea asistenței financiare și tehnice. Oficialul și-a exprimat încrederea că relațiile de colaborare bilaterale dintre țările noastre vor aduce perspective benefice în continuare și a evidențiat rolul Băncii Naționale ca autoritate monetară și de supraveghere independentă, prin contribuția la realizarea stabilității financiare.

Kent D. Logsdon a subliniat importanța parteneriatului de 30 de ani dintre SUA și Republica Moldova, reiterând deschiderea Statelor Unite ale Americii de a fi alături de cetățenii noștri, așa cum a făcut-o timp de atâția ani în diferite domenii prioritare pentru Republica Moldova.

#ambasadorul SUA #Banca Națională a Moldovei #Octavian Armașu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.