PREMIERĂ! Republica Moldova participă la conferința „Dialogul privind Tranziția Energetică de la Berlin”

În perioada 29-30 martie, la Berlin, Germania se desfășoară cea de-a VIII-a ediție a conferinței „Berlin Energy Transition Dialogue”. La eveniment participă miniștri ai Energiei și delegații la nivel înalt din peste 50 țări. Genericul #BETD2022 este „Tranziția energetică – de la ambiție la acțiune”. Republica Moldova participă în premieră la acest eveniment de importanță mondială. Secretarul general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija și secretarul de stat pe domeniul energetic, Constantin Borosan vor reprezenta țara noastră la această conferință.

Participanții la eveniment discută despre securitatea energetică la nivel global, transformarea inteligentă a sistemelor energetice din întreaga lume și soluții pentru atingerea unei mai mari independențe față de combustibilii fosili, dar și impactul asupra climei și mediului.

În cadrul panelului de discuții „Motive pentru o tranziție energetică justă și socială”, secretarul de stat, Constantin Borosan a vorbit despre măsurile întreprinse de Guvernul de la Chișinău în actuala perioadă de criză energetică.

„Guvernul Republicii Moldova și-a stabilit ca obiectiv general atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor casnici, în special asupra celor mai vulnerabile grupuri sociale, prin compensarea facturilor la gaz, cât și sprijinirea consumatorilor în achitarea facturilor la încălzire, în decursul lunii noiembrie 2021 – martie 2022”.

De asemenea, secretarul de stat a menționat că un pas important pentru asigurarea securității energetice pe termen lung a fost modificarea legislației naționale în domeniul gazelor naturale. Astfel, furnizorii sunt obligați să stocheze

Astfel, Guvernul a aprobat proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la gazele naturale, care prevede obligația furnizorilor de a efectua stocuri de gaze. În ceea ce privește energia electrică, secretarul de stat a menționat că sincronizarea recentă a sistemului energetic cu rețeaua ENTSO-E asigură o funcționare sigură a sistemului energetic național.

Pentru a asigura a tranziție justă și socială, secretarul de stat a menționat că este important să fie luat în considerare că țările cu economie emergentă au nevoie de acces la tehnologii și instrumente flexibile de finanțare.

Republica Moldova și-a asumat un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și va depune eforturi pentru a trece de la ambiție la acțiuni concrete.

Forumul internațional „Berlin Energy Transition Dialogue” se desfășoară anual, începând cu 2015, sub auspiciile Guvernului Federal German în parteneriat cu Federația Germană de Energie Regenerabilă, Asociația Germană Solară și Agenția Germană pentru Energie.

#tranzitie energetica #BETD2022 #secretar de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.