Germania activează planul de urgenţă pentru a garanta aprovizionarea cu gaz. Ce presupune prima etapă

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, anunță că Germania a activat prima fază a planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale. Decizia a fost luată în contextul în care există ameninţarea opririi livrărilor ruseşti.

Potrivit lui Robert Habeck, prima dintre cele trei etape ale planului de urgenţă presupune înfiinţarea unei echipe de criză în cadrul Ministerului Economiei care va monitoriza cu atenţie situaţia aprovizionării cu gaze. Robert Habeck a precizat că a luat această măsură după ce autorităţile de la Moscova au indicat că vor adopta o lege care va impune plata în ruble pentru livrările de gaze naturale.

Ministrul german al Economiei a subliniat că pentru moment aprovizionarea cu gaze este asigurată. „Cu toate acestea, trebuie să ne creştem măsurile prevenite şi să fim pregătiţi pentru o escaladare din partea Rusiei”.

Rusia va accepta doar ruble pentru livrările de gaz

Principalele companii de utilităţi din Germania au avertizat în ultimele zile că nu pot exclude posibilitatea apariţiei unor întreruperi în livrări după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările „neprietenoase”, între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie.

Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti. Grupul G7, al principalelor state industrializate, a respins cererea Rusiei ca gazul exportat să îi fie plătit în ruble, a declarat luni ministrul german al Economiei. Vorbind după o reuniune online a miniştrilor Energiei ai statelor G7, pe care a prezidat-o, Habeck a precizat că aceştia au convenit că cererea de plată în ruble constituie „o încălcare unilaterală şi clară a contractelor existente”.

#plan de urgenta #gaz natural #aprovizionare #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tim Cook, şeful Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja la viitor şi la cine ar putea să conducă după retragerea sa. Sub conducerea sa, Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, iar până în 2025, ar putea ajunge la 4.000 de miliarde, scrie Business Insider.

În ciuda rezultatelor extraordinare, Tim Cook nu se va afla la cârmă pentru totdeauna, de aceea CEO-ul în vârstă de 63 de ani face planuri pentru predarea ştafetei. Într-un podcast cu celebra cântereaţă albaneză Dua Lipa, Cook a spus că speră ca succesorul să „vină din interiorul Apple”.

Deşi Cook mai are de stat încă trei ani la conducerea companiei, pariurile privind următorul CEO deja au început.

Primul candidat la tron este John Williams. Potrivit Bloomberg, Williams a fost considerat în general drept succesorul logic al lui Cook încă din 2019, când a preluat studioul de design al Apple după plecarea directorului de design Jony Ive în 2019.

Williams a supravegheat dezvoltarea Apple Watch şi acum gestionează operaţiunile Apple la nivel mondial. Executivul a anunţat recent că firma renunţă la un proiect de un deceniu de a fabrica o maşină electrică Apple.

Cu toate acestea, există voci în companie care spun că Williams, în vârstă de 61 de ani, s-ar putea să nu fie un lider pe termen lung din cauza vârstei.

Un alt potential CEO al Apple ar putea fi John Ternus, cu o carieră de peste 20 de ani în companie, care este favorit pentru poziţie şi care conduce divizia de Hardware Engineering.

„Are o mulţime de abilităţi de management la fel ca şi Tim Cook.”.a scris într-un e-mail o persoană familiarizată cu problema conducerii.

Cu toate acestea, vârsta pare a fi o problemă şi pentru Ternus, fiind considerat la 49 de ani prea tânăr pentru conducere.