Dodon și arma sa ieftină și eficientă în lupta pentru votul alegătorilor

Cum funcționează?

În urmă cu aproximativ o săptămână, sursa citată a scris că în campania de PR a candidatului Igor Dodon, este implicată nu doar presa controlată de socialiști, dar și de cel puțin 12 portaluri anonime de știri. Multe dintre sursele media, la rubrica contacte, au indicate doar e-mail-uri. Nu se știe cine deține aceste instituții, dar este absolut clar că acestea lucrează pentru Igor Dodon, iar anterior l-au servit pe Vlad Plahotniuc.

Cele mai multe dintre aceste site-uri sunt puțin cunoscute în mediuul online. Însă acest lucru nu este o problemă pentru că serviciile de publicitate vin în ajutor, de exemplu, Google Ads.

Acesta le permite site-urilor mai puțin cunoscute, să facă publicitate pe portaluri cu o audiență semnificativă. Aceste site-uri mai puțin cunoscute cumpără publicitate de la Google, iar ulterior bannerele lor sunt plasate pe alte site-uri. Presa anonimă creează aceste bannere, iar în consecință, utilizatorul făcând click, este redirecționat la sursa mai puțin accesată și pe care nu ar accesa-o deloc.

În comparație cu aceeași reclamă de televiziune, costul unei astfel de promovări este foarte mic. Pentru 100 de euro, aceștia pot ajunge la o audiență de 7-15 mii de utilizatori. Apropo, conform legii, fondurile cheltuite în timpul campaniei electorale pentru PR-ul candidatului trebuie să fie reflectate în raportul financiar prezentat la CEC. La categoria publicitate electorală, domeniul ”mijloace de informare electronice” Igor Dodon a indicat cheltuieli de 12 mii de lei pentru perioada 4-9 octombrie 2020 și 47 5oo de lei pentru perioada 10-16 octombrie 2020.

Nu se știe însă dacă în aceste cheltuieli se regăsesc și bannerele promovate prin intermediul Google Ads, deoarece este vorba despre scheme și bani de proviniență dubioasă.

Portalurile anonime de ştiri care lucrează în interesul lui Dodon

#alegeri #Igor Dodon #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Înainte de a intra în afaceri cu arme, înainte de a începe să cumpere producători de puşti de asalt, înainte de a se extinde în vânzarea de lunete şi amortizoare de sunet, înainte de a reuni 18 dintre cele mai letale companii ale Americii într-un singur conglomerat, înainte de a finanţa o bază militară privată, înainte de masacru, înainte de revolta investitorilor, înainte de rechemările şi defectele de produs şi de publicitatea proastă şi de procese – înainte ca toate acestea să se poată întâmpla – Stephen Feinberg, un investitor miliardar, a trebuit să-şi perfecţioneze tehnica de tragere, scrie New York Magazine.

Aşa că într-un weekend de la sfârşitul anului 2005 a lăsat în urmă birourile din Manhattan ale Cerberus Capital, firma de capital privat pe care a fondat-o, şi reşedinţa cu mai multe etaje din Upper East Side, în renovarea căreia a băgat 15 milioane de dolari, şi a călătorit până la Moyock, Carolina de Nord, la poligoanele de antrenament tactic ale Blackwater, un notoriu antreprenor militar privat, pentru un weekend de instruire cu arme de foc cu rază lungă de acţiune. Feinberg, blond, tuns scurt, cu început de chelie şi cu o mustaţă deasă, dar fără barbă, vorbea încet, cu răbdare, cu un accent blând de New York.

Prietenii spun că s-a antrenat la facultate, la Princeton, cu Corpul de Pregătire a Ofiţerilor de Rezervă (ROTC), defilând la exerciţii militare şi trăgând la ţintă cu o puşcă de serviciu standard şi că a urmat chiar şi şcoala de sărituri cu paraşuta. El a părăsit ROTC înainte de absolvire şi a obţinut un loc de muncă pe Wall Street, tranzacţionând valori mobiliare pentru Drexel Burnham Lambert, pionierul obligaţiunilor junk, pe care de obicei nu le vrea nimeni. Zece ani mai târziu, îşi conducea propria firmă. Zece ani după aceea, era un colos pe Wall Street. Acum este un gigant de talie mondială. Feinberg a vrut să revină la vechea pasiune.