Dodon și arma sa ieftină și eficientă în lupta pentru votul alegătorilor

Cum funcționează?

În urmă cu aproximativ o săptămână, sursa citată a scris că în campania de PR a candidatului Igor Dodon, este implicată nu doar presa controlată de socialiști, dar și de cel puțin 12 portaluri anonime de știri. Multe dintre sursele media, la rubrica contacte, au indicate doar e-mail-uri. Nu se știe cine deține aceste instituții, dar este absolut clar că acestea lucrează pentru Igor Dodon, iar anterior l-au servit pe Vlad Plahotniuc.

Cele mai multe dintre aceste site-uri sunt puțin cunoscute în mediuul online. Însă acest lucru nu este o problemă pentru că serviciile de publicitate vin în ajutor, de exemplu, Google Ads.

Acesta le permite site-urilor mai puțin cunoscute, să facă publicitate pe portaluri cu o audiență semnificativă. Aceste site-uri mai puțin cunoscute cumpără publicitate de la Google, iar ulterior bannerele lor sunt plasate pe alte site-uri. Presa anonimă creează aceste bannere, iar în consecință, utilizatorul făcând click, este redirecționat la sursa mai puțin accesată și pe care nu ar accesa-o deloc.

În comparație cu aceeași reclamă de televiziune, costul unei astfel de promovări este foarte mic. Pentru 100 de euro, aceștia pot ajunge la o audiență de 7-15 mii de utilizatori. Apropo, conform legii, fondurile cheltuite în timpul campaniei electorale pentru PR-ul candidatului trebuie să fie reflectate în raportul financiar prezentat la CEC. La categoria publicitate electorală, domeniul ”mijloace de informare electronice” Igor Dodon a indicat cheltuieli de 12 mii de lei pentru perioada 4-9 octombrie 2020 și 47 5oo de lei pentru perioada 10-16 octombrie 2020.

Nu se știe însă dacă în aceste cheltuieli se regăsesc și bannerele promovate prin intermediul Google Ads, deoarece este vorba despre scheme și bani de proviniență dubioasă.

Portalurile anonime de ştiri care lucrează în interesul lui Dodon

#alegeri #Igor Dodon #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.