Aproape 40% din fraude au fost efectuate fără prezența fizică a cardului

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, din valoarea totală a fraudelor efectuate fără prezența fizică a cardului, peste 33% s-au produs în rețeaua de acceptare a prestatorilor din străinătate.

BNM precizează că în practica internațională se utilizează un indicator relevant ce reflectă mărimea fraudelor aferente cardurilor bancare. Este vorba despre raportul dintre valoarea fraudelor și valoarea operațiunilor cu carduri de plată. Acest indicator, pentru trimestrul trei al anului trecut, constituie 0,0078% din valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova, la un nivel mai mic comparativ cu nivelul mediu european.

În ceea ce privește fraudele efectuate în țară cu cardurile de plată emise în străinătate, valoarea acestora a reprezentat 376,7 mii lei. Această valoare s-a diminuat pe parcursul ultimelor trimestre ca urmare a consolidării măsurilor de securitate aplicate pe partea de acceptare de către prestatorii de servicii de plată rezidenți, precizează BNM. Un exemplu sunt cerințele sporite de securitate pentru comercianții ce dețin platforme e-commerce, implementarea 3D Secure etc.

În cazul apariției unor suspiciuni cu privire la utilizarea neautorizată a cardului de plată, e necesar ca deținătorul acestuia să contacteze imediat banca emitentă și să solicite blocarea cardului. Serviciile suport clienți ale băncilor sunt disponibile fără întrerupere (24/7/365), inclusiv prin aplicațiile web sau cele mobile de deservire la distanță.

#card #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.