Secretul investițiilor rusești din Moldova! 90% sunt datoriile istorice la gaz

31 Mart. 2022, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2022, 11:24 // Actual //  bani.md

În ceea ce privește pasivele externe, din punctul de vedere al investițiilor străine directe totale, Rusia a fost cel mai mare investitor direct în Republica Moldova conform situației de la sfârșitul anului 2020, cu un stoc de investiții directe estimat la 823 mil. USD, potrivit analizei „Propagarea efectelor economice ale crizei regionale de securitate asupra Republicii Moldova – o evaluare preliminară” a Expert Grup.

Totuși, trebuie de ținut cont de faptul că acest stoc, pe lângă capitalul acționar, cuprinde și diverse datorii între firmele-fiice și firmele-mamă (inclusiv și datoriile istorice legate de importul de gaze naturale). Fără aceste datorii, ISD din Rusia acumulate către 31.12.2020 au constituit 68 mil. USD.

Existența investițiilor directe din Rusia, per se, nu reprezintă o amenințare pentru stabilitatea financiară a Moldovei sau pentru sustenabilitatea balanței de plăți. Însă existența datoriilor disputate, dar care încă nu au fost supuse auditului, poate eroda poziția Moldovei în viitoarele negocieri comerciale bilaterale”, potrivit analizei.

Afacerile din Moldova controlate de capitalul rusesc se extind practic în toate sectoarele economiei naționale, de la gaze și produse petroliere, la telecomunicații, mass-media, până la industria alimentară și terminale de plăți on-line.

Cea mai mare și mai vizibilă prezență a capitalului rusesc este cea a gigantului Gazprom la întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz. Oficial Gazprom deține 50% din Moldovagaz, dar concernul rus administrează de 6-7 ani și cota de 13,44% a regiunii separatiste. În consecință, Gazprom are 63,44% din Moldovagaz, care însă nu-i oferă și controlul deplin asupra companiei.

Valoarea investiției Gazprom este estimată la 145 de milioane de dolari, rezultată din transformarea datoriilor acumulate de Moldova până în anul 1998 la consumul de gaze naturale, în acțiuni (50%) ale companiei Moldovagaz. Aceasta a fost o investiție făcută pe hârtie. Gigantul Gazprom este deocamdată și singurul furnizor de gaze al Republicii Moldova, asigurând practic 100% din necesarul de gaze al țării.

Controlul asupra Moldovagaz îi oferă Gazprom-ului și controlul asupra sistemului de transport și distribuție a gazelor, iar luând în calcul și datoriile enorme de 500 de milioane de dolari ce îi revin Chișinăului și circa cinci miliarde de dolari ale regiunii separatiste, atunci influența gigantului rus asupra economiei moldovenești este extrem de mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

09 Aug. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Inteligența artificială ar putea permite țărilor în curs de dezvoltare să realizeze într-un deceniu progrese care, în condiții obișnuite, ar necesita aproape un secol. Oportunitatea poate fi însă ratată dacă guvernele nu investesc rapid în energie, internet, competențe digitale și instituții eficiente, avertizează Banca Mondială.

Concluziile se regăsesc în raportul „World Development Report 2026: The Promise of Artificial Intelligence”, prezentat drept prima evaluare amplă a impactului inteligenței artificiale asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Potrivit documentului, locurile de muncă din țările bogate sunt de peste trei ori mai expuse riscului de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale generative. Aproximativ 14,2% dintre locurile de muncă din economiile cu venituri ridicate ar putea fi afectate, comparativ cu 4,5% în țările cu venituri mici și medii.

În același timp, 16,2% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creștere semnificativă a productivității datorită AI. Proporția este apropiată de cea de 18,7% estimată pentru țările bogate.

Astfel, cea mai mare oportunitate pentru economiile emergente nu constă în înlocuirea angajaților, ci în amplificarea capacităților acestora.

„Inteligența artificială le-a oferit economiilor în curs de dezvoltare un colac de salvare, iar acestea ar trebui să profite de el”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte principal și economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit lui, țările sărace nu au nevoie neapărat de modele lingvistice uriașe sau de centre de date costisitoare. Instrumentele AI mai mici și mai ieftine, adaptate condițiilor locale, pot îmbunătăți accesul populației la servicii medicale, educație, justiție și consultanță agricolă.

Raportul arată că inteligența artificială este deja utilizată pentru analizarea informațiilor, îmbunătățirea prognozelor și furnizarea serviciilor publice la scară mai largă. Medicii pot primi sprijin în stabilirea diagnosticelor, agricultorii pot lua decizii mai bune privind culturile, iar întreprinderile își pot crește productivitatea.

Guvernele pot folosi AI pentru colectarea impozitelor, administrarea programelor sociale, intervențiile în caz de dezastre, educație și sănătate.

Oportunitatea apare într-un moment în care economiile în curs de dezvoltare traversează cea mai slabă perioadă de creștere medie din ultimele trei decenii. Banca Mondială consideră că AI ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică până la sfârșitul actualului deceniu.

Beneficiile nu sunt însă garantate. Cele mai avansate sisteme sunt dezvoltate de un număr restrâns de țări și companii, în timp ce multe economii nu dispun de electricitate suficientă, conexiuni stabile la internet, date locale, specialiști și instituții capabile să adopte aceste tehnologii.

În lipsa unor măsuri deliberate, AI ar putea adânci diferențele dintre state, accentua inegalitățile interne, concentra puterea economică și reduce încrederea populației în instituțiile publice.

Banca Mondială recomandă o strategie în trei etape: adoptarea instrumentelor deja disponibile, adaptarea acestora la condițiile locale și, ulterior, dezvoltarea treptată a unor tehnologii avansate.

Raportul avertizează și asupra riscurilor privind protecția datelor, discriminarea algoritmică și drepturile cetățenilor. Autoritățile sunt îndemnate să încurajeze utilizarea responsabilă a AI, să aplice legislația existentă atunci când apar prejudicii și să evite fragmentarea reglementărilor la nivel internațional.

„Fereastra pentru a face lucrurile corect este îngustă”, avertizează Gaurav Nayyar, directorul raportului. Potrivit acestuia, țările care construiesc acum infrastructura energetică și digitală necesară vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma inteligența artificială într-un motor al dezvoltării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!