Piaţa bombelor nucleare ar putea creşte cu 73% până în 2030. Războiul dintre Rusia şi Ucraina stimulează cheltuielile

Piaţa mondială a rachetelor şi bombelor nucleare ar trebui să depăşească 126 de miliarde de dolari în zece ani, în creştere cu aproape 73% faţă de nivelul din 2020, potrivit unui raport publicat luni de Allied Market Research, în condiţiile în care agresiunea Rusiei în Ucraina stimulează cheltuielile militare.

Valoarea pieţei ar urma să înregistreze un salt de 72,6% faţă de estimarea firmei de cercetare cu sediul în Portland, de aproape 73 de miliarde de dolari în 2020, când întârzierile COVID-19 şi realocarea fondurilor pentru a sprijini criza din domeniul sănătăţii au „afectat grav” sectorul apărării, notează Reuters.

O creştere a conflictelor geopolitice şi bugete militare mai mari ar împinge probabil această cifră în sus cu o rată anuală compusă de 5,4% până în 2030, potrivit raportului.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a solicitat săptămâna trecută un buget record pentru apărarea naţională pe timp de pace, care ar urma să acorde prioritate modernizării „triadei” nucleare formate din submarine cu rachete balistice, bombardiere şi rachete terestre.

Raportul a prezis că cererea de focoase nucleare de mici dimensiuni, care pot fi lansate cu uşurinţă prin intermediul avioanelor şi al rachetelor terestre, va alimenta o creştere mai rapidă în aceste segmente, deşi rachetele balistice lansate de pe submarine (SLBM) reprezentau un sfert din piaţă în 2020.

În timp ce America de Nord a dominat mai mult de jumătate din piaţa mondială în 2020, raportul a prezis că cea mai rapidă creştere va veni din regiunea Asia-Pacific, pe fondul iniţiativelor Indiei, Pakistanului şi Chinei de a-şi consolida arsenalele nucleare.

Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite au emis la începutul anului o declaraţie comună în care au afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că acesta trebuie evitat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bombe #nucleare #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.