Reformă majoră la CNPF. Alaiba trimite o undă de șoc: Mai puțini șefi, mai multă eficiență și economii de 5 mil. de lei

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba susține că urmează o reformă la Comisia Națională a Piețe Financiare. „Mai puțini șefi, mai multă eficiență și economii de vreo 5 milioane lei”.

Azi am anunțat următorul pas în avansarea reformelor din sectorul financiar. O să reducem numărul de membri ai consiliului Comisiei Naționale a Pieței Financiare de la 5 la 3. Numărul de 5 membri a fost introdus în lege încă în secolul trecut, în 1998. Și așa și nu a mai fost revăzut. Am explicat mai pe lung argumentele în favoarea acestei reforme instituționale în briefingul de presă de azi dimineață”, a declarat Alaiba într-o conferință de presă.

Deputatul a mai spus că, după ce în septembrie anul trecut Parlamentul a revocat conducerea CNPF in corpore, instituția a rămas disfuncțională. Și din cauza faptului că bordul nu era funcțional, s-au acumulat circa 120 de subiecte asupra cărora urmau a fi luate decizii. Aceste subiecte au fost epuizate în doar într-o lună de doar trei oameni, după ce au fost numiți membri noi. „Acestea sunt motivele pentru care am considerat că nu există vreo justificare pentru cinci șefi la CNPF. Este suficient să ai trei directori – un director general și doi directori – pentru a permite instituții să activeze eficient”, a punctat Alaiba.

În data de 9 septembrie 2021, Parlamentul a revocat membrii Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în corpore.

În conformitate cu Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Consiliul de administrație este un organ colegial compus din cinci membri, inclusiv președinte, doi vicepreședinți și doi membri.

CNPF este autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.