Reformă majoră la CNPF. Alaiba trimite o undă de șoc: Mai puțini șefi, mai multă eficiență și economii de 5 mil. de lei

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba susține că urmează o reformă la Comisia Națională a Piețe Financiare. „Mai puțini șefi, mai multă eficiență și economii de vreo 5 milioane lei”.

Azi am anunțat următorul pas în avansarea reformelor din sectorul financiar. O să reducem numărul de membri ai consiliului Comisiei Naționale a Pieței Financiare de la 5 la 3. Numărul de 5 membri a fost introdus în lege încă în secolul trecut, în 1998. Și așa și nu a mai fost revăzut. Am explicat mai pe lung argumentele în favoarea acestei reforme instituționale în briefingul de presă de azi dimineață”, a declarat Alaiba într-o conferință de presă.

Deputatul a mai spus că, după ce în septembrie anul trecut Parlamentul a revocat conducerea CNPF in corpore, instituția a rămas disfuncțională. Și din cauza faptului că bordul nu era funcțional, s-au acumulat circa 120 de subiecte asupra cărora urmau a fi luate decizii. Aceste subiecte au fost epuizate în doar într-o lună de doar trei oameni, după ce au fost numiți membri noi. „Acestea sunt motivele pentru care am considerat că nu există vreo justificare pentru cinci șefi la CNPF. Este suficient să ai trei directori – un director general și doi directori – pentru a permite instituții să activeze eficient”, a punctat Alaiba.

În data de 9 septembrie 2021, Parlamentul a revocat membrii Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în corpore.

În conformitate cu Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Consiliul de administrație este un organ colegial compus din cinci membri, inclusiv președinte, doi vicepreședinți și doi membri.

CNPF este autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.