Producătorul de vin Purcari vrea să distribuie dividende cu un randament de 4,4%. Compania scade cu aproape 4% pe bursă

Purcari Wineries, producător de vinuri listat la bursa locală sub simbolul bursier WINE, a listat pe ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din 28 aprilie o propunere de distribuire a unui dividend brut de 0,51 lei românești/acţiune. Randamentul ajunge astfel la 4,4%.

Astăzi, la ora 11:55, acţiunile WINE se depreciau cu 3,77%, pe un rulaj de 470.000 de lei, arată datele Bursei de Valori Bucureşti.

Compania a propus, de asemenea, acţionarilor aprobarea a două programe de răscumpărare de acţiuni.

Primul program implică răscumpărarea a maxim 38.800 de acţiuni la un preţ ce nu depăşeşte cu peste 5% preţul de piaţă al acţiunilor din ultimele cinci sesiuni ale bursei anterioare efectuării tranzacţiei propriu-zise, scopul constând în îndeplinirea obligaţiilor care decurg din Programul de Remunerare a Managementului, conform unui convocator publicat la BVB.

Purcari gestionează circa 1.350 de hectare de podgorii şi operează cinci platforme de producţie în România şi Moldova. Grupul este lider în segmentul de vinuri premium din România, cu o cotă de circa 25% şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 30 de ţări.

Din februarie 2018, Grupul este listat la Bursa de Valori Bucuresti (simbol WINE). Compania este condusă de Victor Bostan, un veteran de peste 30 de ani în businessul vinicol şi este susţinută de investitori precum Horizon Capital, Fiera Capital, Conseq, East Capital, Franklin Templeton şi SEB.

Compania are o capitalizare de 537 mil. lei, iar acţiunile s-au depreciat cu 16,7% de la începutul anului, după tranzacţii de peste 24 mil. lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#BVB #dividende #Purcari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.