Lovitură de 5 miliarde de dolari pentru Shell după exitul din Rusia

Grupul energetic listat la Londra a făcut acest anunţ joi, după ce în februarie a declarat că se va retrage din toate cele trei societăţi mixte pe care le deţine cu Gazprom, producătorul de gaze susţinut de Kremlin.

Ulterior, a anunţat că va opri noi achiziţii de petrol rusesc, după ce Financial Times a dezvăluit că a câştigat 20 de milioane de dolari cumpărând o încărcătură de ţiţei rusesc.

Shell a fost una dintre numeroasele companii care s-au retras din Rusia în urma invaziei la scară largă a Ucrainei vecine, la 24 februarie, în timp ce grupurile occidentale şi-au reevaluat legăturile cu Moscova şi, în unele cazuri, au rupt relaţii de afaceri care au fost stabilite de zeci de ani.

Compania petrolieră majoră a declarat anterior că decizia de a renunţa la societăţile mixte din Rusia va declanşa taxe de depreciere, dar nu a furnizat o cifră.

„Pentru rezultatele din primul trimestru din 2022, impactul după impozitare al deprecierii activelor imobilizate şi al unor taxe suplimentare (deprecierea creanţelor, pierderi de credit preconizate şi contracte oneroase) legate de activităţile din Rusia [se aşteaptă] să fie de 4 miliarde până la 5 miliarde de dolari”, a precizat compania într-o actualizare de tranzacţionare.

Shell a mai spus că fluxul său de numerar din operaţiuni va fi „afectat negativ de ieşirile foarte semnificative de capital de lucru”.

„Reflectând volatilitatea fără precedent a preţurilor materiilor prime care a predominat până la sfârşitul trimestrului, ar putea fi observate mişcări suplimentare semnificative în CFFO din cauza efectelor de marjă asupra instrumentelor derivate, a modificărilor volumelor de inventar şi a conturilor de plătit şi de primit”, a spus aceasta.

La începutul lunii martie, Shell a făcut o achiziţie de petrol rusesc când mulţi comercianţi evitau deja noile încărcături din această ţară.

Ben van Beurden, directorul general al Shell, a declarat la momentul respectiv că este „foarte conştient de faptul că decizia noastră de a cumpăra o încărcătură de ţiţei rusesc … nu a fost cea corectă şi ne pare rău”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compaie #shell #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.