Războiul distruge fermele Ucrainei şi amplifică şi mai mult scumpirea alimentelor la nivel mondial

Bombardamentele ruseşti distrug oraşe, locuinţe, spitale şi şcoli din Ucraina, dar şi câmpurile fertile ale unei regiuni cunoscute drept grânarul Europei, paralizând recolte, distrugând culturi şi hambare, cu consecinţe potenţial devastatoare pentru o ţară care produce o parte însemnată din cerealele lumii, scrie The New York Times.

Ucraina a pierdut deja exporturi de cel puţin 1,5 miliarde de dolari de la începutul războiului, potrivit ministrului adjunct al agriculturii din această ţară. Livrările din Rusia, cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, sunt de asemenea perturbate.

Combinaţia creează o criză alimentară mondială „dincolo de orice am văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial“, avertiza recent şeful World Food Program din cadrul ONU.
Recoltele unora dintre cele mai importante culturi ale Ucrainei ar putea fi înjumătăţite în acest an, ameninţând poziţia ţării ca exportator major şi exacerbând penuriile la nivel mondial, notează Bloomberg.
Invazia Rusiei are loc într-un moment vital pentru culturi. Fermierii ucraineni tocmai au început să planteze porumb şi floarea soarelui, dar se lovesc de prezenţa minelor şi de lipsa carburanţilor şi îngrăşămintelor. În cazul grâului plantat cu luni înaintea războiului, o parte din suprafaţă este ocupată de trupe.

Cu porturile închise, fermierii se gândesc de asemenea să treacă la culturi mai potrivite pentru consumul local decât pentru exporturi. Chiar şi în acest stadiu al sezonului agricol, situaţia pare sumbră, analiştii anticipând scăderi de producţie cuprinse între 30 şi 55%, în funcţie de cultură. Aceasta sporeşte riscurile legate de apariţia unor penurii de produse cheie şi ar putea împinge şi mai sus preţurile deja record ale alimentelor la nivel mondial.

În Ucraina, depozitele sunt pline de cereale ce nu pot fi exportate. Rusia a blocat accesul la Marea Neagră, principala rută de export a Ucrainei, trenurile de mărfuri se confrontă cu probleme logistice, iar transportul cu camioane este problematic pentru că majoritatea şoferilor au vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani.

Ucraina a interzis de asemenea unele exporturi de cereale ca să aibă suficiente alimente pentru a-şi hrăni oamenii.

Indiferent de impactul pe care războiul, sau vremea îl vor avea asupra producţiei din acest an, nu este clar cât din aceasta va ajunge pe pieţele internaţionale.

Pentru industria cărnii de pui din Bulgaria, războiul din Ucraina se suprapune peste probleme deja existente, cum ar fi preţurile record ale furajelor şi pandemia, potrivit bnr.bg.

Fermierii bulgari pregătesc proteste din cauza faptului că statul nu le vine în ajutor.

#Ferme #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.