Războiul distruge fermele Ucrainei şi amplifică şi mai mult scumpirea alimentelor la nivel mondial

Bombardamentele ruseşti distrug oraşe, locuinţe, spitale şi şcoli din Ucraina, dar şi câmpurile fertile ale unei regiuni cunoscute drept grânarul Europei, paralizând recolte, distrugând culturi şi hambare, cu consecinţe potenţial devastatoare pentru o ţară care produce o parte însemnată din cerealele lumii, scrie The New York Times.

Ucraina a pierdut deja exporturi de cel puţin 1,5 miliarde de dolari de la începutul războiului, potrivit ministrului adjunct al agriculturii din această ţară. Livrările din Rusia, cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, sunt de asemenea perturbate.

Combinaţia creează o criză alimentară mondială „dincolo de orice am văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial“, avertiza recent şeful World Food Program din cadrul ONU.
Recoltele unora dintre cele mai importante culturi ale Ucrainei ar putea fi înjumătăţite în acest an, ameninţând poziţia ţării ca exportator major şi exacerbând penuriile la nivel mondial, notează Bloomberg.
Invazia Rusiei are loc într-un moment vital pentru culturi. Fermierii ucraineni tocmai au început să planteze porumb şi floarea soarelui, dar se lovesc de prezenţa minelor şi de lipsa carburanţilor şi îngrăşămintelor. În cazul grâului plantat cu luni înaintea războiului, o parte din suprafaţă este ocupată de trupe.

Cu porturile închise, fermierii se gândesc de asemenea să treacă la culturi mai potrivite pentru consumul local decât pentru exporturi. Chiar şi în acest stadiu al sezonului agricol, situaţia pare sumbră, analiştii anticipând scăderi de producţie cuprinse între 30 şi 55%, în funcţie de cultură. Aceasta sporeşte riscurile legate de apariţia unor penurii de produse cheie şi ar putea împinge şi mai sus preţurile deja record ale alimentelor la nivel mondial.

În Ucraina, depozitele sunt pline de cereale ce nu pot fi exportate. Rusia a blocat accesul la Marea Neagră, principala rută de export a Ucrainei, trenurile de mărfuri se confrontă cu probleme logistice, iar transportul cu camioane este problematic pentru că majoritatea şoferilor au vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani.

Ucraina a interzis de asemenea unele exporturi de cereale ca să aibă suficiente alimente pentru a-şi hrăni oamenii.

Indiferent de impactul pe care războiul, sau vremea îl vor avea asupra producţiei din acest an, nu este clar cât din aceasta va ajunge pe pieţele internaţionale.

Pentru industria cărnii de pui din Bulgaria, războiul din Ucraina se suprapune peste probleme deja existente, cum ar fi preţurile record ale furajelor şi pandemia, potrivit bnr.bg.

Fermierii bulgari pregătesc proteste din cauza faptului că statul nu le vine în ajutor.

#Ferme #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.