Banca Mondială avertizează asupra unei „catastrofe umane” provocată de criza de alimente

Lumea se confruntă cu o „catastrofă umană” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invadării Ucrainei de către Rusia, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass.

Dacă criza va continua, oficialul a declarat pentru BBC că creșterile record ale prețurilor la alimente ar împinge sute de milioane de oameni în sărăcie.

Banca Mondială estimează că prețurile la alimente vor crește cu 37%. Acest lucru i-ar afecta cel mai mult pe cei săraci, care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru orice altceva, cum ar fi școala”.

„Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în acest sens, nu au provocat-o și văd prețurile crescând”, a spus el.

Creșterile de preț sunt ample și profunde, a spus el: „Creștere prețurilor afectează uleiurile, cerealele, culturile de porumb, pentru că cresc când crește prețul grâului”.

Potrivit președintelui Băncii Mondiale, în lume au existat suficiente stocuri de alimente pentru a hrăni pe toată lumea. Stocurile globale sunt mari după standardele istorice, dar va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie.

În viziunea lui, accentul trebuie să se pună pe creșterea livrărilor în întreaga lume de îngrășăminte și alimente, alături de asistență direcționată pentru cei mai săraci oameni.

De asemenea, șeful Băncii Mondiale a avertizat cu privire la o „criză în cadrul unei crize” care decurge din incapacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile mari din cauza pandemiei, pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie.

„Aceasta este o perspectivă foarte reală. Se întâmplă în unele țări, nu știm cât de departe va ajunge. Până la 60% dintre cele mai sărace țări în acest moment sunt fie în dificultate, fie cu risc mare de a fi îndatorate”, a spus el. „Trebuie să fim îngrijorați de o criză a datoriilor.”

#catastrofa umana #criza de alimente #banca Mondială #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.