Undă de şoc în toată Europa! Germania, obligată să facă jocul Rusiei

Renunțarea la gazul rusesc propusă de Europa ar putea aduce pierderi însemnate în mai multe țări. Germania este pe lista celor care sunt în pragul unei catastrofe economice în cazul unui embargou. Pierderile pot fi însemnate, fiind vorba despre 5% din PIB.

Germania nu se află în cea mai bună poziție în ceea ce privește embargoul asupra gazelor rusești propus de Uniunea Europeană. Potrivit unei estimări făcute publice de către Banca Centrală a Germaniei, riscă să piardă 5% din PIB în cazul în care renunță imediat la gazul importat din Rusia.

”PIB-ul real al Germaniei ar putea fi cu până la 5% sub previziuni” în cazul unei opriri, voluntare sau forțate, a importurilor de gaz rusesc. Acest lucru ar echivala cu o scădere a producție naționale germane cu 180 de miliarde de euro, menționează Bundesbank în raportul său economic lunar pentru aprilie.

Renunțarea la gazul rusesc nu este deloc o alternativă profitabilă pentru Germania. În cazul în care scenariul prezentat mai sus se adeverește, economia germană ar putea intra în recesiune. În 2022 inflația va crește cu 1,5%, iar anul următor se estimează o creștere de 2% față de valorile prognozate.

Germania, în pragul unei crize economice majore

Embargoul asupra gazului rusesc este un subiect aprins de discuție la nivelul mai multor țări europene. Acestea se plâng că sancțiunile impuse Rusiei vor fi resimțite și de ei dacă se renunță la importurile de gaze naturale.

Germania se află printre statele care ar fi serios afectate de un embargou, fiind vorba chiar despre o criză economică severă. În 2021, trecut 55% din importurile germane de gaze au provenit din Rusia.

”Dorim să evităm o criză economică dramatică, pierderea a milioane de locuri de muncă şi închiderea unor uzine care nu ar mai fi apoi niciodată redeschise”, a explicat vineri cancelarul Olaf Scholz.

Autoritățile de la Berlin au redus deja la 40% procentul gazelor rusești în totalul importurilor de gaze. De asemenea, au în plan să renunțe complet la importul de gaze până la jumătatea anului 2024. Trei miliarde de euro au fost alocați pentru achiziția unor terminale plutitoare pentru importul de gaze naturale lichefiate (GNL). Cel mai mare inconvenient al planului este prețul. Gazele aduse cu nave transportatoare este mult mai costisitor comparativ cu importul din Rusia, prin conductele existente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră