Undă de şoc în toată Europa! Germania, obligată să facă jocul Rusiei

Renunțarea la gazul rusesc propusă de Europa ar putea aduce pierderi însemnate în mai multe țări. Germania este pe lista celor care sunt în pragul unei catastrofe economice în cazul unui embargou. Pierderile pot fi însemnate, fiind vorba despre 5% din PIB.

Germania nu se află în cea mai bună poziție în ceea ce privește embargoul asupra gazelor rusești propus de Uniunea Europeană. Potrivit unei estimări făcute publice de către Banca Centrală a Germaniei, riscă să piardă 5% din PIB în cazul în care renunță imediat la gazul importat din Rusia.

”PIB-ul real al Germaniei ar putea fi cu până la 5% sub previziuni” în cazul unei opriri, voluntare sau forțate, a importurilor de gaz rusesc. Acest lucru ar echivala cu o scădere a producție naționale germane cu 180 de miliarde de euro, menționează Bundesbank în raportul său economic lunar pentru aprilie.

Renunțarea la gazul rusesc nu este deloc o alternativă profitabilă pentru Germania. În cazul în care scenariul prezentat mai sus se adeverește, economia germană ar putea intra în recesiune. În 2022 inflația va crește cu 1,5%, iar anul următor se estimează o creștere de 2% față de valorile prognozate.

Germania, în pragul unei crize economice majore

Embargoul asupra gazului rusesc este un subiect aprins de discuție la nivelul mai multor țări europene. Acestea se plâng că sancțiunile impuse Rusiei vor fi resimțite și de ei dacă se renunță la importurile de gaze naturale.

Germania se află printre statele care ar fi serios afectate de un embargou, fiind vorba chiar despre o criză economică severă. În 2021, trecut 55% din importurile germane de gaze au provenit din Rusia.

”Dorim să evităm o criză economică dramatică, pierderea a milioane de locuri de muncă şi închiderea unor uzine care nu ar mai fi apoi niciodată redeschise”, a explicat vineri cancelarul Olaf Scholz.

Autoritățile de la Berlin au redus deja la 40% procentul gazelor rusești în totalul importurilor de gaze. De asemenea, au în plan să renunțe complet la importul de gaze până la jumătatea anului 2024. Trei miliarde de euro au fost alocați pentru achiziția unor terminale plutitoare pentru importul de gaze naturale lichefiate (GNL). Cel mai mare inconvenient al planului este prețul. Gazele aduse cu nave transportatoare este mult mai costisitor comparativ cu importul din Rusia, prin conductele existente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.