Ce se va întâmpla dacă Gazprom va sista livrările de gaz spre Europa? Germania este cea mai vulnerabilă

Perspectiva ca Europa să nu mai primească gaze ruseşti începe să devină reală, scrie Bloomberg. Momentul adevărului va veni în luna mai când clienţii Gazprom din Europa vor trebui să plătească în ruble pentru gazele ruseşti. În prezent, Rusia a anunțat că sistează livrările de gaz spre Polonia și Bulgaria.

Respingând termenii lui Putin şi testând determinarea acestuia în a suspenda livrările, cumpărătorii europeni „au în faţă un risc foarte real ca livrările să le fie tăiate“, arată Katja Yafimava, de la Oxford Institute for Energy Studies.

Drept rezultat, Europa ar putea ajunge la prima raţionalizare a energiei de la criza petrolieră din anii ‘70. Ca cel mai mare consumator de gaze ruseşti din Europa, Germania este cel mai expus, însă efectele s-ar resimţi la nivelul întregului continent şi dincolo de acesta, scrie ZF.

În acest context, guvernul german a decis updatarea legii privind securitatea energetică ce datează din 1975, notează Euractiv. Astfel, acesta îi va putea expropria pe operatorii de infrastructură vitală, iar autorităţile vor dispune de „ample opţiuni de a acţiona pentru gestionarea crizelor“.

Impactul unei decizii a Kremlinului de suspendare a livrărilor de gaze s-ar vedea imediat pe piaţa europeană a gazelor, potrivit Bloomberg. Piaţa e deja pe jar, preţurile fiind de cinci ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

În eventualitatea unei perturbări a livrărilor, contractele forward s-ar tripla, mai ales dacă Europa va intra în iarna viitoare cu stocuri epuizate, potrivit lui Kaushal Ramesh, analist la Rystad Energy.

O astfel de creştere ar pune presiune pe guverne şi bănci centrale în contextul inflaţiei ridicate. Riscul este ca criza costurilor de trai să se intensifice, ducând la proteste şi o criză mai profundă.

Riscul unor pene de curent continue ar creşte. Deşi ţările ar încerca să treacă la alte surse, opţiunile sunt limitate.

Germania şi-a făcut un plan de urgenţă, un grup de lucru reunindu-se zilnic pentru monitorizarea consumului şi stocurilor. Consumatorii ar fi protejaţi cât mai mult posibil, asta însemnând că industria ar suporta cel mai mult povara unui posibil plan de raţionalizare.

Pieţele emergente ar fi sub presiune din cauza setei de energie a Europei, acestea urmând să aibă probleme în a concura la nivel de preţ.

Există totuşi şansa ca o parte sau ambele din această dispută să se retragă de pe marginea prăpastiei. În timp ce Europa are nevoie de gaze, continentul rămâne singura piaţă potenţială pe termen scurt pentru producţia din câmpurile ruseşti.

#livrari de gaz #Europa #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.