Avertisment de la Banca Mondială: Războiul din Ucraina va provoca „cel mai mare șoc asupra prețurilor”

27 Apr. 2022, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Apr. 2022, 11:00 // Actual //  MD Bani

Războiul din Ucraina va provoca „cel mai mare șoc asupra prețurilor tuturor mărfurilor” din ultimii 50 de ani, a avertizat Banca Mondială, care a adăugat că preţurile la alimente şi energie ar putea rămâne la un nivel ridicat până la sfârşitul anului 2024.

Potrivit unei noi prognoze a Băncii Mondiale, prețurile tuturor mărfurilor vor fi afectate, conflictul va duce la creșteri uriașe ale prețurilor la bunuri, de la gaze naturale la grâu și bumbac.

Creșterea prețurilor „începe să aibă efecte economice și umanitare foarte mari”, a declarat Peter Nagle, coautor al raportului, pentru BBC. El a spus că „gospodăriile din întreaga lume simt criza costului vieții”.

„Suntem deosebit de îngrijorați în ceea ce-i privește pe cei mai săraci, deoarece cheltuiesc o parte tot mai mare din venit pe alimente și energie, așa că sunt deosebit de vulnerabili la această creștere a prețurilor”, a adăugat economistul principal de la Banca Mondială.

Prețurile energiei vor crește cu peste 50%, a estimat Banca Mondială. Cea mai mare creștere va fi la prețul gazelor naturale în Europa, adică mai mult decât dublu. Prețurile sunt prognozate să scadă anul viitor și în 2024, dar chiar și atunci vor rămâne cu 15% mai mari decât au fost anul trecut.

Potrivit Băncii Mondiale, de la minimele din aprilie 2020 până la maximele din martie anul acesta, s-a înregistrat „cea mai mare creștere din ultimele 23 de luni a prețurilor la energie de la creșterea prețului petrolului din 1973”. Se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate până în 2024.

Totodată, indicele ONU al prețurilor la alimente arată deja că acestea sunt la cel mai înalt nivel din ultimii 60 de ani.

Se estimează că prețul grâului va crește cu 42,7% și va atinge noi recorduri. Alte creșteri marcante vor fi de 33,3% pentru orz, 20% pentru soia și 29,8% pentru uleiuri și 41,8% pentru pui. Aceste creșteri reflectă faptul că exporturile din Ucraina și Rusia au scăzut drastic.

Înainte de război, cele două țări reprezentau 28,9% din exporturile globale de grâu, conform JP Morgan, și 60% din rezervele globale de floarea soarelui – un punct cheie pentru multe alimente procesate – conform S&P Global.

Prețurile pentru alte materii prime, inclusiv îngrășăminte, metale și minerale, se preconizează, de asemenea, să crească. Costurile lemnului, ceaiului și orezului sunt printre puținele care se preconizează că vor scădea.

Bank of America a avertizat că exporturile de grâu sunt cel mai greu de acoperit și că transporturile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina au scăzut cu peste 80% din cauza conflictului, iar aceste exporturi pierdute, pe parcursul unui an, „echivalează cu aproximativ 10 zile de aprovizionare mondială cu alimente”.

„Preţurile produselor de bază ar urma să rămână cu mult peste media din ultimii cinci ani şi, în cazul unui război prelungit sau al unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, ar putea deveni şi mai ridicate şi mai volatile decât se preconizează în prezent”, a avertizat Banca Mondială.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.