Ursula von der Leyen: Bulgaria şi Polonia vor fi aprovizionate cu gaze de către vecinii lor din UE

Bulgaria şi Polonia vor fi aprovizionate cu gaze naturale „de către vecinii lor din Uniunea Europeană”, după ce Gazprom a anunţat că a oprit complet livrările de gaze naturale către cele două țări, pe motiv că au refuzat plata în ruble, a declarat, miercuri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Vom face în aşa fel încât decizia Gazprom să aibă cel mai mic efect posibil asupra consumatorilor europeni”, a promis şefa Comisiei Europene, într-o scurtă intervenţie în faţa presei, relatează AFP.

Pe de altă parte, ea a avertizat companiile europene că încalcă sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei dacă acceptă cererea Moscovei de a plăti în ruble gazele furnizate de Gazprom.

„Nu trebuie să dea curs cererilor ruse. Ar fi o încălcare a sancţiunilor şi un risc ridicat pentru companii”, a indicat Ursula von der Leyen.

Ea s-a ferit să confirme dacă există în UE ţări care au acceptat să plătească gazele ruseşti în ruble şi a insistat că „plata în ruble, dacă nu este prevăzută în contract, reprezintă o încălcare a sancţiunilor noastre”

Bulgaria şi Polonia sunt primele state cărora Rusia le-a sistat miercuri livrările de gaze după refuzul lor de a plăti în ruble, Kremlinul anunţând că vor urma şi altele odată ce va veni scadenţa plăţilor pentru livrările de gaze efectuate de Gazprom după 1 aprilie.

#ursula von der leyen #polonia #Bulgaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.