Pe străzile Chișinăului vor apărea 50 de troleibuze rulate. A fost votată majorarea capitalului social al RTEC

28 Apr. 2022, 10:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Apr. 2022, 10:13 // Actual //  MD Bani

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a votat miercuri, 27 aprilie, în ședință majorarea capitalului social al Î.M. „Regia Transport Electric Chișinău” cu suma de 35 de milioane de lei din contul surselor financiare aprobate în bugetul municipal pentru anul 2022, în vederea achiziționării de către RTEC a unui lot de 50 de troleibuze rulate, scrie Realitatea.md.

Mai exact, vehiculele de tip standard și articulate urmează a fi achiziționate prin metoda negocierii directe sau prin participarea la licitații internaționale.

Consilierul Primarului General, Vladimir Mitru, a precizat că executivul a identificat câteva oferte pentru achiziționarea de troleibuze rulate cu caracteristici similare cu cele achiziționate anul trecut (în or. Riga, Letonia, or. Winterthur, Elveția și or. Salzburg, Austria).

„Troleibuzele care urmează a fi achiziționate sunt moderne, dotate cu sisteme de aer condiționat și consum redus de energie electrică. Caroseria este cu podea joasă pe toată lungimea salonului și rampă retractabilă, pentru accesul persoanelor în scaun rulant. Conform estimărilor, vehiculele pot fi exploatate în continuare pe o durată de circa 10 ani”.

În prezent Î.M. RTEC dispune de 435 de troleibuze, inclusiv 18 articulate. Din numărul total de unități, 108 sunt cu podea ridicată (25%) și sunt învechite din punct de vedere moral și fizic. Cât privește unitățile articulate, 6 vehicule sunt cu o perioadă de exploatare de 25-26 de ani (anul fabricării 1995-1996), ceea ce impune înlocuirea urgentă a acestora și suplinirea parcului rulant cu unități adiționale.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.