Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a participat la conferința de cercetare din Macedonia de Nord

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat on-line la cea de a 8-a Conferință de cercetare consacrată împlinirii a 30 de ani de independență monetară a Republicii Macedonia de Nord. Evenimentul a fost organizat de banca centrală a acestei țări împreună cu Banca Europeană de Investiții în perioada 27-29 aprilie la Skopje. Genericul conferinței a fost „Edificarea rezilienței pe timp de criză: rolul politicilor”.

Forumul a avut drept scop să încurajeze abordarea bazată pe cercetare în activitatea băncilor centrale și a reunit reprezentanți ai autorităților respective, ai instituțiilor de cercetare și academice, la fel, ai organizațiilor internaționale din regiune și Uniunea Europeană.

În contextul revenirii globale în urma pandemiei și al creșterii riscurilor geopolitice, evenimentul s-a axat pe impactul asupra piețelor emergente și pe mixul de politici adecvate referitoare la mediul în schimbare. Discuțiile au cuprins teme precum: accesul la finanțare a sectorului privat, potențialul de creștere economică, stabilitatea financiară și noile provocări la care se expun băncile centrale în perioada postpandemică, lecțiile de pe urma crizei și eventuale îmbunătățiri în reglementare și instrumentele de monitorizare pentru fortificarea ulterioară a sectorului bancar.

„Crizele recente evidențiază necesitatea ca băncile centrale să fie agile și să reacționeze la circumstanțele în schimbare rapidă pentru a contribui la asigurarea stabilității sistemului financiar. A devenit evident că cercetarea instrumentelor de monitorizare avansate va fi esențială în consolidarea rezistenței sectorului bancar la șocurile interne și cele externe.”, a menționat Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

Evenimentul a constituit o oportunitate pentru schimburi de idei și experiență relevante pentru băncile centrale, în special sub aspectul necesității și importanței domeniului de cercetare aferent dezvoltării politicilor de consolidare a sectorului bancar.

#Octavian Armașu #conferinta #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 3 ianuarie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) urmează să decidă asupra unei posibile majorări de 2,2 ori a tarifelor la energia electrică, o schimbare care va avea consecințe semnificative asupra economiei și bugetelor gospodăriilor din Republica Moldova, avertizează economistul Veceslav Ioniță.

În prezent, populația cheltuie anual aproximativ 4,4 miliarde de lei pentru energia electrică. Dacă solicitările furnizorilor vor fi aprobate, această sumă ar putea depăși 9 miliarde de lei. Creșterea ar exercita o presiune uriașă asupra bugetelor familiale, care deja se confruntă cu dificultăți financiare.

Procentul cheltuielilor pentru energia electrică din bugetul gospodăriilor, situat acum între 2% și 2,5%, va crește semnificativ. De asemenea, majorarea tarifelor ar putea adăuga cel puțin 2,5% la rata inflației, care s-ar ridica de la 7% la peste 10%. Această accelerare a inflației va agrava costurile de trai, reducând și mai mult puterea de cumpărare a populației”, a puctat Ioniță.

Situația este cu atât mai alarmantă în contextul unei inflații cumulative de 70% în ultimii patru ani, ce a urmat unei inflații record de aproape 35% în 2022. Această tendință a afectat profund veniturile reale ale cetățenilor, iar categoriile cele mai vulnerabile vor resimți cel mai mult efectele noilor majorări:

Bugetarii, ale căror salarii au crescut sub rata inflației.
Pensionarii, pentru care ajustările pensiilor nu țin pasul cu scumpirile.
Persoanele vulnerabile, care cheltuiesc o parte semnificativă din venituri pe utilități.

Economistul atrage atenția că, dacă nu vor fi găsite soluții pentru a diminua impactul acestor creșteri, Moldova se va confrunta cu un nou val de sărăcie energetică. Facturile mai mari riscă să genereze nemulțumiri sociale masive și să amplifice presiunile economice asupra populației.