Mesajul dur al ministrului ucrainean de Externe pentru țările care refuză embargoul asupra petrolului rusesc

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a salutat miercuri, 4 mai, propunerea UE privind reducerea importurilor de petrol rusesc, criticând țările care se opun deciziei.

”Dacă o ţară din Europa continuă să se opună unui embargo asupra petrolului rusesc, atunci vor exista motive bune de a spune că această ţară este complice la crimele comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Kuleba într-o transmisiune în direct pe Twitter.

Fii la curent cu cele mai noi informatii LIVE despre razboiul din Ucraina
”Dacă o ţară se opune unui embargo asupra petrolului rusesc, asta înseamnă un lucru: această ţară este alături de ruşi şi împărtăşeşte responsabilitatea pentru tot ce face Rusia în Ucraina”, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.

El a făcut aceste afirmaţii după ce Ungaria, puternic dependentă de petrolul rusesc, a respins miercuri o propunere a Comisiei Europene de embargo asupra petrolului rusesc. Această ţară a criticat absenţa ”garanţiilor” pentru securitatea sa energetică în această propunere ”în forma sa actuală”.

”Nu este o chestiune de lipsă de voinţă politică sau de calendar, ci pur şi simplu de realitate fizică, geografică şi de infrastructuri”, a declarat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

UE vrea să întărească sancţiunile asupra Moscovei interzicând progresiv importurile de petrol pentru ”a-l face să plătească un preţ ridicat” pe Vladimir Putin pentru războiul său împotriva Ucrainei, a anunţat mai devreme în cursul zilei preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerile sale au fost transmise în noaptea de marţi spre miercuri celor 27 de state membre UE, chemate să le valideze.
Dmitro Kuleba a ”salutat” aceste propuneri, dar a contestat calendarul progresiv propus, respectiv renunţarea la livrările de ţiţei în termen de şase luni şi la produse rafinate până la sfârşitul lui 2022.

”Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut”, a mai spus el, criticând ”o situaţie absurdă” în care UE impune mai multe sancţiuni Rusiei în urma invadării Ucrainei plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său.
Europenii s-au angajat în martie să renunţe progresiv şi cât mai rapid posibil la dependenţa de gazul, petrolul şi cărbunele ruseşti.

#embargou #petrol #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.