Ungaria și Slovacia vor putea cumpăra în continuare petrol din Rusia

Comisia Europeană va permite Ungariei și Slovaciei să importe petrol din Rusia până la sfârșitul anului 2023, după ce a anunțat un embargo asupra petrolului rusesc, parte a noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Comisia le-a semnalat deja țărilor UE că ar exista o anumită formă de măsuri tranzitorii pentru Ungaria și Slovacia, având în vedere cât de mult se bazează aceste două țări pe petrolul rusesc și dificultățile cu care se confruntă în găsirea aprovizionării alternative, scrie Politico.

În ultimele săptămâni, Ungaria a spus în repetate rânduri că se opune sancțiunilor care vizează sectorul energetic.

Potrivit documentului consultat de Politico, „autoritățile competente din Ungaria și Slovacia pot autoriza executarea până la 31 decembrie 2023 a contractelor” încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului pachet de sancțiuni, „sau a contractelor auxiliare necesare executării unor astfel de contracte”.

În zilele următoare, planul Comisiei va fi dezbătut de țările UE. Unii diplomați UE au indicat deja că doresc să scurteze atât perioada de eliminare treptată, cât și perioada de scutire pentru Ungaria și Slovacia.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că UE propune o interdicție treptată a importurilor de petrol din Rusia, în cadrul unui nou pachet de sancțiuni.

„Vom elimina aprovizionarea cu petrolul rusesc nerafinat pe parcursul a 6 luni și produsele rafinate până la sfârșitul anului”, a precizat aceasta.

Rusia exportă două treimi din petrolul său către UE. În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere achiziţionate de UE, iar factura s-a ridicat la 80 de miliarde de dolari, a indicat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Noul pachet de sancţiuni prevede, de asemenea, excluderea altor bănci ruseşti din sistemul interbancar Swift şi includerea propagandiştilor regimului rus şi a autorilor de dezinformare pe lista neagră a persoanelor interzise în UE.

Şapte bănci ruseşti au fost deja excluse din Swift de către UE. Cea mai importantă bancă din Rusia, Sberbank, care reprezintă 37% din piaţă, se va număra printre băncile care vor fi excluse.

#Slovacia #petrol #import #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.