CCI a RM a participat la prezentarea Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) alături de membrii săi au participat miercuri, 4 mai 2022, la evenimentul de prezentare a Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative. Evenimentul a fost organizat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) și a reunit participanți profesioniști la piața de capital, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei.

Ghidul, elaborat cu suportul Programului USAID, cuprinde elementele esențiale ale procesului de emitere și tranzacționare a obligațiunilor corporative și descrie în mod detaliat ce înseamnă obligațiunea, cum apar obligațiunile, cum investitorii pot cumpăra obligațiuni, care sunt beneficiile emiterii și deținerii obligațiunilor.

Prezentă la eveniment, Natalia Calenic, vicepreședinte CCI a RM a salutat publicarea unui astfel de ghid și pentru promovarea acestuia în rândul mediului de afaceri, a propus plasarea materialului dat pe platforma CCI dedicată instruirilor la distanță a comunității de afaceri din țara noastră. „Una dintre prioritățile CCI a RM rămâne susținerea antreprenorilor prin organizare instruirilor tematice. Recent am lansat o platformă de instruire la distanță www.academy.chamber.md, ce conține programe de instruire online în formă de cursuri interactive în diverse domenii de activitate economică. Propunem, ca în baza ghidului prezentat astăzi, să fie creat un modul pentru instruirea online, care poate fi plasat pe platforma instituției camerale. Suntem deschiși să vă oferim această platformă, și îndemnăm chiar și partenerii de dezvoltare să susțină digitalizarea ghidului dat. În prezent, www.academy.chamber.md are 3 module, iar CCI dorește extinderea serviciilor care contribuie la dezvoltarea businessului autohton”, a punctat Natalia Calenic.

Potrivit organizatorilor, emisiunea de obligațiuni este o formă de împrumut, prin intermediul căreia emitentul împrumută mijloace bănești de la investitori, care devin deținătorii de obligațiuni. Achiziționarea de obligațiuni poate fi percepută similar încheierii unui „contract”, obiect al căruia sunt valorile mobiliare emise sub forma unor titluri de împrumut (obligațiuni), în care investitorul (deținătorul de obligațiuni) are rol de creditor, iar emitentul are rol de persoană care împrumută. La emiterea obligațiunilor emitentul își asumă angajamentul să ramburseze acești bani și să plătească o dobândă.

Obligațiunile se numără printre cele mai eficiente și uzuale forme de finanțare, alături de alocațiile în capitalul social și creditele atrase de la instituții specializate. Ca la orice investiție, investitorii trebuie să analizeze și să se documenteze temeinic înainte de a utiliza acest instrument financiar, pentru a evalua toate riscurile conexe. Ghidul este destinat atât emitenților de obligațiuni corporative, cât și persoanelor fizice și juridice, care vor să investească pe piața de capital în vederea obținerii unor viitoare câștiguri. Scopul de bază al Ghidului este promovarea încrederii în serviciile și instrumentele financiare specifice pieței de capital din Republica Moldova și creșterea interesului publicului pentru astfel de investiții.

Ghidul practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative este disponibil pe pagina web a CNPF: www.cnpf.md.

#emisiuni corporative #CCI a RM #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză