Nantoi o deconspiră pe Irina Vlah: Palmares de agent rus de influență

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah are un palmares de agent rus de influență. I s-a ordonat să-și schimbe macazul, deoarece la anul i se termină mandatul și ea trebuie să se catapulteze la nivelul național al politicii moldovenești, dar acum, de 9 mai, provocarea pentru Rusia este atât de importantă, încât i s-a ordonat să semneze această pseudolege. Așa că nu trebuie să-mi povestească mie despre democrație, susține deputatul PAS Oazu Nantoi într-un interviu pentru ziarulnațional.md.

Deputatul a enumerat toate acțiunile bașcanului Găgăuziei care colaborează cu Federația Rusă.

Pe 29 septembrie 2008, patru deputați comuniști, printre care Irina Vlah, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi, au ieșit cu o inițiativă legislativă de privatizare a hotelului „Codru” (ajuns ulterior pe mâinile lui Vlad Plahotniuc, cu ajutorul ministrului Economiei de atunci, Igor Dodon – n.r.)

A venit 2 februarie 2014, când Irina Vlah cu Igor Dodon dănțuiau și organizau pretinsul referendum din Găgăuzia, care era un element de proclamare a republicii Bugeac în cadrul proiectului Novorossia. Un proiect antistatal, care trebuia să aducă război și sânge pe teritoriul R. Moldova.

A venit 22 martie 2015, când ea a fost aleasă bașcan, în urma unui atac informațional din partea Federației Ruse asupra celor 130 de mii de găgăuzi. Pe 6 februarie 2015, însă, Vlah și Dodon au fost la aceeași Ambasada Rusă și ea a jurat că va duce Autonomia Găgăuză în Uniunea Vamală și apoi, de căpăstru, întreaga Moldovă.

Pe 2 aprilie 2016, Vlah i-a organizat lui Dodon mitingul electoral de la Comrat, unde acesta, arătând cu degețelul lui, a spus că „picior de jandarm român nu va călca pe pământ moldovenesc”.

Nantoi afirmă că spre deosebire de cei de la Chișinău, Rusia are planuri pe termen lung. „De exemplu, am aflat acum un an cu stupoare că municipiul Comrat a fost ales în calitate de „capitală culturală” a CSI-ului pentru anul 2023. De ce 2023? Răspunsul este simplu: în Autonomia Găgăuză vor avea loc alegerile bașcanului. Federația Rusă va avea motive să dănțuiască în cele 26 de sate fără canalizare, promovând următorul agent al Federației Ruse”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Economiei a publicat lista beneficiarilor ajutorului de stat, valabilă la data de 31 decembrie 2025, care arată că 20 de întreprinderi din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar pentru realizarea unor investiții și crearea de noi locuri de muncă. Datele oficiale indică faptul că proiectele aprobate prevăd crearea a 1.191 de locuri de muncă și investiții totale estimate la peste 2,007 miliarde de lei, din care aproximativ 1,836 miliarde de lei reprezintă costuri eligibile.

Valoarea maximă a ajutorului de stat aprobat se ridică la circa 1,03 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sprijinului, aproximativ 771,7 milioane de lei, este acordată sub formă de scutiri fiscale, în timp ce granturile directe însumează circa 257,2 milioane de lei. Intensitatea ajutorului variază între 50% și 75%, în funcție de domeniul de activitate și tipul investiției.

Cele mai mari proiecte vizează industria alimentară, prelucrarea cărnii, fabricarea articolelor din beton, ambalaje, mobilier și echipamente electrotehnice. Printre beneficiarii cu cele mai mari investiții se numără FoodRetail SRL, cu investiții preconizate de peste 315 milioane de lei și 319 locuri de muncă noi, SC „NOUNCONS” SRL, cu investiții de peste 312 milioane de lei și 160 de angajări planificate, FPC ROGOB SRL, cu aproape 249 milioane de lei investiții, precum și compania „Fruja” AXD, cu proiecte de peste 218 milioane de lei.

Datele arată că statul mizează în principal pe facilități fiscale, nu pe plăți directe din buget, ceea ce reduce impactul imediat asupra finanțelor publice, dar generează angajamente pe termen mediu și lung. Autoritățile susțin că schema de ajutor de stat este orientată spre stimularea investițiilor productive, modernizarea capacităților industriale și crearea de locuri de muncă stabile, într-un context economic marcat de presiuni asupra pieței muncii și necesitatea relansării activității industriale.