Extinderea cooperării pe domeniul securității cu UE: Republica Moldova centură de siguranță a spațiului european

12 Mai 2022, 20:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mai 2022, 20:05 // Actual //  bani.md

Astăzi, 12 mai, conducerea Ministerului afacerilor interne a avut o ședință de lucru cu Înaltul comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Demnitarii au pus în discuție crearea unui mecanism inovator european, care să intervină integrat în caz de crize majore, plecând de la provocările, riscurile și amenințărilor generate de războiul în Ucraina. Experiența acestei crize a arătat că formatele de colaborare curente prevăzute de convenții, acorduri și tratate internaționale nu prevăd mecanisme rapide cu privire la cooperarea polițienească și în materie judiciară, precum și sporirea rezilienței în combaterea infracțiunilor transnaționale, similare celui de intervenție UE pentru managementul crizelor, care are în vedere mecanismul de protecție civilă.

Oficialii au recunoscut că este un format optim de punerea în discuției a chestiunilor tehnice pentru a operaționaliza un astfel de mecanism de intervenție european și asupra spațiului non european, în Republica Moldova, care să intervină promt în situații de criză similare războiului de Ucraina și în țări care încă nu sunt membre UE.

„Îndrăznim să îi propunem doamnei comisar Johansson, ca în misiunea sa de dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă a UE, să includă și Moldova sub umbrela de securitate a UE, ca o centură de siguranță a întreg spațiului european, ca primă redută de aparare, chiar dacă Moldova nu este încă stat al UE. Comisarul Johanson are o misiune grea în aceste vremuri, de aceea îi dorim că prin inteligența și determinarea de care dă dovadă, să inoveze mecanisme de intervenție și pe timp de război, când amenințările sunt diverse și atât de agresive, astfel încât eforturile de apărare să fie pe măsură“, a menționat Ana Revenco.

Totodată, a fost remarcată necesitatea de a consolida capacitățile subdiviziunilor MAI care sunt în prima linie, pentru a crește nivelul de securitate atât la hotare, cât și pe teritoriul țării. În acest context, ministrul a mulțumit comisarului UE pentru ajutorul acordat în încheierea Acordului de cooperare dintre Republica Moldova și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Încheierea acestui Acord de cooperare a determinat sporirea rezilienței în apărarea frontierei de stat, asigurată de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova.

„Apreciez modul în care Ministerul afacerilor interne gestionează criza refugiaților. Acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Frontex a fost pregătit și semnat în timp record, iar în acest timp scurt, reprezentanții agenției Frontex au reușit să formeze o echipă foarte bună cu Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, iar acesta este un model de cooperare. Astăzi am discutat despre modalități de a aprofunda și extinde colaborarea noastră, pe domeniul securității. La fel, am analizat posibilitatea de a crea o platformă de cooperare între Comisia Europeană, țările membre și Republica Moldova pentru prevenirea crimelor transfrontaliere. Sunt în anticiparea extinderii colaborării noastre”, a menționat Ylva Johansson.

La fel, în cadrul întrevederii, ministrul a solicitat suport pe partea de tehnologie și digitalizare, prin oferirea echipamentelor performante de comunicare, monitorizare și analiză.

Menționăm că, de la începutul mandatului, Poliția de Frontieră împreună cu reprezentanții Frontex au participat în mai multe operațiuni, în care au fost înregistrate circa 2000 incidente la hotar, printre care ridicare de acte false, capturi de droguri, tentative de a traversa ilegal frontiera.

De asemenea, Ylva Johansson a menționat că traficul de ființe umane crește pe timp de război, de aceea UE depune eforturi suplimentare pentru a preveni acest fenomen, prin crearea unui grup de lucru în cadrul Europol, precum și crearea unui plan de acțiuni de 10 pași în cadrul Platformei pentru solidaritate, din care va face parte și Republica Moldova.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.