Extinderea cooperării pe domeniul securității cu UE: Republica Moldova centură de siguranță a spațiului european

Astăzi, 12 mai, conducerea Ministerului afacerilor interne a avut o ședință de lucru cu Înaltul comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Demnitarii au pus în discuție crearea unui mecanism inovator european, care să intervină integrat în caz de crize majore, plecând de la provocările, riscurile și amenințărilor generate de războiul în Ucraina. Experiența acestei crize a arătat că formatele de colaborare curente prevăzute de convenții, acorduri și tratate internaționale nu prevăd mecanisme rapide cu privire la cooperarea polițienească și în materie judiciară, precum și sporirea rezilienței în combaterea infracțiunilor transnaționale, similare celui de intervenție UE pentru managementul crizelor, care are în vedere mecanismul de protecție civilă.

Oficialii au recunoscut că este un format optim de punerea în discuției a chestiunilor tehnice pentru a operaționaliza un astfel de mecanism de intervenție european și asupra spațiului non european, în Republica Moldova, care să intervină promt în situații de criză similare războiului de Ucraina și în țări care încă nu sunt membre UE.

„Îndrăznim să îi propunem doamnei comisar Johansson, ca în misiunea sa de dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă a UE, să includă și Moldova sub umbrela de securitate a UE, ca o centură de siguranță a întreg spațiului european, ca primă redută de aparare, chiar dacă Moldova nu este încă stat al UE. Comisarul Johanson are o misiune grea în aceste vremuri, de aceea îi dorim că prin inteligența și determinarea de care dă dovadă, să inoveze mecanisme de intervenție și pe timp de război, când amenințările sunt diverse și atât de agresive, astfel încât eforturile de apărare să fie pe măsură“, a menționat Ana Revenco.

Totodată, a fost remarcată necesitatea de a consolida capacitățile subdiviziunilor MAI care sunt în prima linie, pentru a crește nivelul de securitate atât la hotare, cât și pe teritoriul țării. În acest context, ministrul a mulțumit comisarului UE pentru ajutorul acordat în încheierea Acordului de cooperare dintre Republica Moldova și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Încheierea acestui Acord de cooperare a determinat sporirea rezilienței în apărarea frontierei de stat, asigurată de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova.

„Apreciez modul în care Ministerul afacerilor interne gestionează criza refugiaților. Acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Frontex a fost pregătit și semnat în timp record, iar în acest timp scurt, reprezentanții agenției Frontex au reușit să formeze o echipă foarte bună cu Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, iar acesta este un model de cooperare. Astăzi am discutat despre modalități de a aprofunda și extinde colaborarea noastră, pe domeniul securității. La fel, am analizat posibilitatea de a crea o platformă de cooperare între Comisia Europeană, țările membre și Republica Moldova pentru prevenirea crimelor transfrontaliere. Sunt în anticiparea extinderii colaborării noastre”, a menționat Ylva Johansson.

La fel, în cadrul întrevederii, ministrul a solicitat suport pe partea de tehnologie și digitalizare, prin oferirea echipamentelor performante de comunicare, monitorizare și analiză.

Menționăm că, de la începutul mandatului, Poliția de Frontieră împreună cu reprezentanții Frontex au participat în mai multe operațiuni, în care au fost înregistrate circa 2000 incidente la hotar, printre care ridicare de acte false, capturi de droguri, tentative de a traversa ilegal frontiera.

De asemenea, Ylva Johansson a menționat că traficul de ființe umane crește pe timp de război, de aceea UE depune eforturi suplimentare pentru a preveni acest fenomen, prin crearea unui grup de lucru în cadrul Europol, precum și crearea unui plan de acțiuni de 10 pași în cadrul Platformei pentru solidaritate, din care va face parte și Republica Moldova.

#Cooperare #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.