În unison de la Eurovision! Formația „Zdob și Zdub” și Frații Advahov au revenit acasă de la Torino

18 Mai 2022, 09:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
18 Mai 2022, 09:50 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Membrii formației „Zdob și Zdub” și Frații Advahov, care ne-au reprezentat țara la competiția muzicală Eurovision Song Contest (ESC 2022), au revenit acasă victorioși și mândri de locul 7 pe care l-au ocupat în marea finală a concursului de pe 14 mai, acumulând în total 253 de puncte. Formația „Zdob și Zdub” și Frații Advahov au evoluat cu piesa „Trenulețul”, care combină armonios stilul rock’n’roll și folclorul, elementele naționale și valorile neamului.

În cadrul conferinței de presă organizată cu ocazia revenirii artiștilor la Chișinău, aceștia au relatat despre emoțiile trăite, provocările pe care le-au avut în timpul participării la ESC. În general, s-au declarat mulțumiți de evoluția pe care au avut-o, dar și impresionați de susținerea celor de acasă și din partea comunității internaționale.

Roman Iagupov, solist „Zdob și Zdub”:

„În pofida tuturor impedimentelor, „Trenulețul” nostru n-a deviat de pe rută și a ajuns direct la destinația cea mai dorită – la inimile milioanelor de oameni din toate țările. Locul 2 la televoting e victoria Moldovei. Am simțit că pe scena mare nu am fost noi – artiștii, ci voi toți, dragi spectatori. Vă mulțumim pentru încredere. Mulțumim tuturor partenerilo proiectului și oamenilor, care ne-au ajutat”.

În acest an, participarea Zdubilor și a Fraților Advahov în competiția internațională a fost susținută de partenerul general maib – cea mai mare bancă din Moldova. Maib a sponsorizat participarea Republicii Moldova la Eurovision pentru a doua oară, iar această acțiune de responsabilitate socială corporativă a coincis și cu aniversarea băncii, care pe 8 mai a marcat 31 de ani. Prin acest parteneriat, maib a continuat acțiunile prin care sprijină dezvoltarea culturii, promovează artiștii autohtoni și aduce fanii muzicii mai aproape de muzica europeană de calitate.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib:

„Urmărind Eurovision m-am simțit extrem de mândră de prestația Republicii Moldova pe scena de la Torino. Artiștii noștri au demonstrat o performanță scenică deosebită, plină de energie, voie bună, cu un mesaj simplu, dar în același timp puternic. Pentru noi, ei sunt învingători și ne bucurăm că am avut ocazia să le fim alături în această călătorie a succesului. Pentru maib, susținerea culturii și artei este unul dintre elementele cheie de responsabilitate socială în care vom continua să investim”.

Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) organizează Eurovision Moldova din anul 2005.

Vladimir Țurcanu, Director general al Companiei „Teleradio-Moldova”:

„Muzicienii noștri au fost remarcați de presa internațională și chiar elogiați, dați ca exemplu. Asta înseamnă, pe lângă satisfacția artistică de a-i urmări pe artiștii noștri, că Zdob și Zdup și frații Advahov și-au îndeplinit cu brio misiunea și merită recunoștința noastră”.

Formația „Zdob şi Zdub” a participat pentru a treia oară la concursul internațional Eurovision Song Contest, după ce pentru prima dată, în 2005, a reprezentat țara noastră cu piesa „Bunica bate doba”, clasându-se pe locul șase, iar în 2011 – cu piesa „So Lucky”. La cea de-a 66-a ediție a ESC au urcat pe scenă reprezentanți din 41 de țări, iar în finala concursului – 25 de artiști. Ucraina, reprezentată de Kalush Orchestra, cu piesa „Stefania”, a fost desemnată câştigătoarea ediției ESC din acest an.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,4% din activele sectorului bancar și având o cotă de 34,9% din credite, conform situației din 31 decembrie 2021. 26% din creditele ipotecare de pe piață sunt acordate de maib, banca servind peste 35% din populația Moldovei și se numără printre cei mai mari angajatori din țară.

04 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.