Ministrul britanic al Finanţelor este unul dintre cei mai bogați oameni din Marea Britanie. Ce avere are

20 Mai 2022, 17:59
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
20 Mai 2022, 17:59 // Au Bani //  MD Bani

Ministrul britanic al Finanţelor, Rishi Sunak, este inclus în clasamentul celor mai bogaţi oameni din Marea Britanie, potrivit AFP.

Averea ministrului de 42 de ani şi a soţiei sale Akshata Murty, fiica co-fondatorului grupului de tehnologie tehnologie Infosys, este estimată la 730 milioane de lire sterline (aproape 861 milioane de euro), potrivit unui raport anual realizat de publicaţia Sunday Times cu privire la cei mai bogaţi 1.000 de oameni din Marea Britanie.

Conform ediţiei din acest an, Rishi Sunak se clasează pe locul 222 în acest clasament în fruntea căruia se află fraţii Sri şi Gopi Hinduja, proprietari conglomeratului cu acelaşi nume (28,47 miliarde de lire), inventatorul James Dyson (23 miliarde de lire sterline) şi oamenii de afaceri David şi Simon Ruben (22,27 miliarde de lire).

Luna trecută, Rishi Sunak a devenit subiectul unor dezvăluiri stânjenitoare care au prejudiciat imaginea celui care anterior era considerat drept unul cei din mia de succes politicieni din Partidul Conservator. Aceste dezvăluiri au vizat statutul fiscal avantajos de care a beneficiat soţia lui Rishi Sunak, care i-a permis să economisească milioane de lire sterline la plata impozitelor sau cetăţenia americană pe care o deţinea până anul trecut. După aceste dezvăluiri, Akshata Murty, soţia de naţionalitate indiană a ministrului Rishi Sunak, a renunţat la statul de „non rezidentă” în Marea Britanie, chiar dacă ea trăieşte la Londra, care i-a permis să evita plata impozitelor pentru veniturile din străinătate.

Chiar dacă la final nu a fost găsit vinovat de încălcarea codului de conduită ministerial, Rishi Sunak este în continuare acuzat că nu face suficient pentru a ajuta gospodăriile, în condiţiile în care inflaţia din Marea Britanie a urcat la 9% în luna aprilie, cea mai ridicată valoare din ultimii 40 de ani, scrie Agerpres.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.