Moldovenii preferă banii „gheață”! Au scos din bancomate și din conturi peste 25 de miliarde de lei

În aprilie 2022, banii în circulație au constituit 30,1 miliarde de lei, micșorându-se cu 1,5 miliarde de lei (5,0 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – aprilie 2022 a volumului încasărilor cumulative asupra volumului eliberărilor cumulative pe sistemul bancar cu 1,5 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 21,1 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 52,8 miliarde de lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 9,9 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 50,9 la sută) din volumul total al încasărilor. Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat de 3,7 ori, constituind 5 miliarde de lei (echivalentul a 273,9 mil. USD).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor perioada ianuarie – aprilie 2022 s-a majorat cu 12,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 51,2 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor din conturile persoanelor fizice cu 3 539,4 mil. lei (34,9 la sută), care a însumat 13,6 miliarde de lei. Ponderea acestora a crescut cu 4,4 p.p. și a constituit 26,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice s-au micșorat cu 11,5 la sută, constituind 11 440,7 mil.lei (echivalentul a 629,4 mil. USD6), ceea ce reprezintă 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

O pondere semnificativă de 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – aprilie 2022 cu 32,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 11,4 miliarde de lei.

În luna aprilie 2022, volumul eliberărilor a constituit 12,8 miliarde de lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 146,9 mil. lei. Comparativ cu luna martie 2022, eliberările de numerar s-au micșorat cu 1 440,2 mil. lei sau cu 10,0 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.