CTP: Uniunea Europeană nu e NATO. Ucraina și Moldova ar putea fi primite rapid în blocul comunitar, cu o condiție

21 Mai 2022, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2022, 16:01 // Actual //  bani.md

Gazetarul Cristian Tudor Popescu crede că există o soluție pentru ca Ucraina, Moldova, Georgia și celelalte țări candidate să fie primite în Uniunea Europeană mai rapid și cu mai puțină strictețe față de criteriile obișnuite, însă pentru aceasta ar fi nevoie de o reformă esențială a modului de funcționare a blocului comunitar: să fie eliminată condiția consensului și, în plus, orice țară să poată fi sancționată cu suspendarea dreptului de vot și a fondurilor europene în cazul în care nu respectă niște standarde.

Gazetarul a explicat, vineri seara, la Digi24, că propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea un fel de anticameră a UE cu țările candidate a generat o adevărată polemică, mai ales că ministrul ucrainean de externe a reacționat într-un mod care, mărturisește CTP, nu i-a plăcut deloc.

„Dimitro Kuleba, ministrul de externe, a avut o reacție – care nu mi-a plăcut – la această chestiune. Nu mi-a plăcut deloc cum a reacționat. A spus: Nu avem nevoie de surogate pentru statutul de candidat la aderare în UE, care să demonstreze o atitudine de mâna a doua față de Ucraina și să ofenseze sentimentele ucrainenilor.

Este o atitudine agresivă și arogantă, care nu-mi place. La urma urmei, Uniunea Europeană nu este o organizație militară, aici nu e vorba de admiterea în NATO. A renunțat la admiterea în NATO Ucraina. Chiar Zelenski a spus lucrul acesta: lăsăm NATO.

Să fie primită Ucraina cu o procedură turbo, rapidă, în Uniunea Europeană? Iată o întrebare, mi-au pus-o și pe Facebook cititorii. Uniunea Europeană este în primul rând o uniune politică, economică, socială și trebuie să îndeplinești niște criterii care nu țin de criteriile militare. Uniunea Europeană nu are criterii militare. Știți ca în procesul de aderare la UE să i se ceară țării respective să aibă o armată de anumite dimensiuni? Securitatea frontierelor, da, dar securitatea frontierelor nu ține de armată, este a poliției de frontieră. După știința mea, nu există cerințe legate de forța militară și comportamentul militar al țării respectiv”, a explicat CTP.

„România, la aderare, a avut probleme mari cu justiția, în special”, a reamintit gazetarul. „Acum, în treacăt fie spus, ar trebui să să fim admiși în Schengen mâine, nici nu mai explic de ce. În situația de față, e jenant să nu fim în Schengen”, a adăugat CTP.

„Dar în ce privește Ucraina, Ucraina are merite excepționale, istorice, care stârnesc admirația și susținerea tuturor oamenilor de bună intenție de pe globul ăsta. Da, fac sacrificii umane extraordinare. Luptă cu vitejie cu hoarda lui Putin. Dar asta n-are legătură cu criteriile Uniunii Europene, are legătură cu criterii militare. Dacă era vorba acum de admiterea în NATO a Ucrainei, aici cred că era justificat Kuleba, ca să fie admisă, așa cum sunt admise Suedia și Finlanda în clipa de față. Fără discuție”, și-a continuat argumentația gazetarul.

„În ce privește Uniunea Europeană, la ce se referă domnul Kuleba? Se referă la propunerea lui Macron, care spune să se facă un soi de cerc exterior al Uniunii Europene, un fel de anticameră – și nu „antecameră”, există, mă rog, confuzia asta, pentru că e luat din italiană cuvântul în românește și atunci se spune „anticameră”, deși logic este oarecum absurd, pentru că nu e vorba de ceva împotriva camerei – deci, un fel de anticameră în care să intre și Ucraina, și Georgia, și Moldova, asta este propunerea de care se simte jignit domnul Kuleba”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

În final, gazetarul a spus care ar fi, în opinia sa, o soluție echitabilă.

„Eu cred că se poate și mai mult de atât. Se poate să fie primite acum în Uniunea Europeană cu mult mai puțină strictețe la criterii – bine, păstrându-le pe-astea cu crima organizată, cu frontierele, adică nu-ți aduci în Uniunea Europeană astfel de probleme și litigiile teritoriale, astea rămân. Dar în rest, se poate face o procedură rapidă și pentru Georgia, și pentru Moldova, și pentru Ucraina, și pentru țările din Balcanii de Vest care vor să intre acum, Serbia, Macedonia de Nord și așa mai departe.

Se poate face, cu o condiție: să fie reformată Uniunea Europeană. În ce sens? În sensul scoaterii, dispariției acestui consens, care nu are ce să mai caute acolo. Poate să te blocheze oricare dintre țările mai nou sau mai vechi intrate, oricine poate să blocheze niște hotărâri. Da, dar dacă se schimbă asta și dacă hotărârile pot fi luate prin majoritate calificată – cum, de altfel, s-a avansat această propunere – atunci, da. Dacă țările respective, orice țară, poate să fie sancționată cu suspendarea dreptului de vot, sancționată cu a nu mai primi niciun ban, fonduri europene, dacă nu respectă niște lucruri, ar putea fi o variantă. În felul acesta pot fi primite țările acestea, dar să ai posibilitatea practic să le dai afară sau să nu te poată împiedica să iei niște hotărâri esențiale orice țară de acolo”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

18 Oct. 2025, 10:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2025, 10:20 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Curtea Superioară Regională din Frankfurt pe Main a deschis o procedură care ar putea duce la confiscarea a peste 720 de milioane de euro din conturile unei bănci rusești, relatează publicația germană Die Zeit. Suma ar putea fi pierdută în urma suspiciunilor de încălcare a sancțiunilor europene impuse Rusiei după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Potrivit sursei, inițiativa aparține Procuraturii Federale a Germaniei, care a cerut instanței declanșarea procedurii pe baza suspiciunii că au existat încercări de a eluda interdicția de folosire a fondurilor înghețate. Banca în cauză – al cărei nume nu a fost dezvăluit – a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iunie 2022, pierzând astfel dreptul de a dispune de activele sale aflate în băncile europene.

După înghețarea conturilor, funcționari ai instituției financiare ruse ar fi încercat să transfere peste 720 de milioane de euro dintr-un cont al băncii aflate la Frankfurt, potrivit Ministerului Justiției din landul Hessa. Transferul a fost însă blocat de banca europeană care administra contul.

Dacă suspiciunile se confirmă, instanța germană ar putea decide confiscarea definitivă a sumei, în baza legislației privind încălcarea regimului de sancțiuni.

Până la începutul războiului din Ucraina, mai multe bănci ruse aveau reprezentanțe în Germania, inclusiv Sberbank, care opera la Frankfurt și deservea clienți corporativi din mai multe state europene. În noiembrie 2024, Banca Centrală a Rusiei a eliminat de pe site toate informațiile referitoare la filialele sale externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII