CTP: Uniunea Europeană nu e NATO. Ucraina și Moldova ar putea fi primite rapid în blocul comunitar, cu o condiție

21 Mai 2022, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2022, 16:01 // Actual //  bani.md

Gazetarul Cristian Tudor Popescu crede că există o soluție pentru ca Ucraina, Moldova, Georgia și celelalte țări candidate să fie primite în Uniunea Europeană mai rapid și cu mai puțină strictețe față de criteriile obișnuite, însă pentru aceasta ar fi nevoie de o reformă esențială a modului de funcționare a blocului comunitar: să fie eliminată condiția consensului și, în plus, orice țară să poată fi sancționată cu suspendarea dreptului de vot și a fondurilor europene în cazul în care nu respectă niște standarde.

Gazetarul a explicat, vineri seara, la Digi24, că propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea un fel de anticameră a UE cu țările candidate a generat o adevărată polemică, mai ales că ministrul ucrainean de externe a reacționat într-un mod care, mărturisește CTP, nu i-a plăcut deloc.

„Dimitro Kuleba, ministrul de externe, a avut o reacție – care nu mi-a plăcut – la această chestiune. Nu mi-a plăcut deloc cum a reacționat. A spus: Nu avem nevoie de surogate pentru statutul de candidat la aderare în UE, care să demonstreze o atitudine de mâna a doua față de Ucraina și să ofenseze sentimentele ucrainenilor.

Este o atitudine agresivă și arogantă, care nu-mi place. La urma urmei, Uniunea Europeană nu este o organizație militară, aici nu e vorba de admiterea în NATO. A renunțat la admiterea în NATO Ucraina. Chiar Zelenski a spus lucrul acesta: lăsăm NATO.

Să fie primită Ucraina cu o procedură turbo, rapidă, în Uniunea Europeană? Iată o întrebare, mi-au pus-o și pe Facebook cititorii. Uniunea Europeană este în primul rând o uniune politică, economică, socială și trebuie să îndeplinești niște criterii care nu țin de criteriile militare. Uniunea Europeană nu are criterii militare. Știți ca în procesul de aderare la UE să i se ceară țării respective să aibă o armată de anumite dimensiuni? Securitatea frontierelor, da, dar securitatea frontierelor nu ține de armată, este a poliției de frontieră. După știința mea, nu există cerințe legate de forța militară și comportamentul militar al țării respectiv”, a explicat CTP.

„România, la aderare, a avut probleme mari cu justiția, în special”, a reamintit gazetarul. „Acum, în treacăt fie spus, ar trebui să să fim admiși în Schengen mâine, nici nu mai explic de ce. În situația de față, e jenant să nu fim în Schengen”, a adăugat CTP.

„Dar în ce privește Ucraina, Ucraina are merite excepționale, istorice, care stârnesc admirația și susținerea tuturor oamenilor de bună intenție de pe globul ăsta. Da, fac sacrificii umane extraordinare. Luptă cu vitejie cu hoarda lui Putin. Dar asta n-are legătură cu criteriile Uniunii Europene, are legătură cu criterii militare. Dacă era vorba acum de admiterea în NATO a Ucrainei, aici cred că era justificat Kuleba, ca să fie admisă, așa cum sunt admise Suedia și Finlanda în clipa de față. Fără discuție”, și-a continuat argumentația gazetarul.

„În ce privește Uniunea Europeană, la ce se referă domnul Kuleba? Se referă la propunerea lui Macron, care spune să se facă un soi de cerc exterior al Uniunii Europene, un fel de anticameră – și nu „antecameră”, există, mă rog, confuzia asta, pentru că e luat din italiană cuvântul în românește și atunci se spune „anticameră”, deși logic este oarecum absurd, pentru că nu e vorba de ceva împotriva camerei – deci, un fel de anticameră în care să intre și Ucraina, și Georgia, și Moldova, asta este propunerea de care se simte jignit domnul Kuleba”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

În final, gazetarul a spus care ar fi, în opinia sa, o soluție echitabilă.

„Eu cred că se poate și mai mult de atât. Se poate să fie primite acum în Uniunea Europeană cu mult mai puțină strictețe la criterii – bine, păstrându-le pe-astea cu crima organizată, cu frontierele, adică nu-ți aduci în Uniunea Europeană astfel de probleme și litigiile teritoriale, astea rămân. Dar în rest, se poate face o procedură rapidă și pentru Georgia, și pentru Moldova, și pentru Ucraina, și pentru țările din Balcanii de Vest care vor să intre acum, Serbia, Macedonia de Nord și așa mai departe.

Se poate face, cu o condiție: să fie reformată Uniunea Europeană. În ce sens? În sensul scoaterii, dispariției acestui consens, care nu are ce să mai caute acolo. Poate să te blocheze oricare dintre țările mai nou sau mai vechi intrate, oricine poate să blocheze niște hotărâri. Da, dar dacă se schimbă asta și dacă hotărârile pot fi luate prin majoritate calificată – cum, de altfel, s-a avansat această propunere – atunci, da. Dacă țările respective, orice țară, poate să fie sancționată cu suspendarea dreptului de vot, sancționată cu a nu mai primi niciun ban, fonduri europene, dacă nu respectă niște lucruri, ar putea fi o variantă. În felul acesta pot fi primite țările acestea, dar să ai posibilitatea practic să le dai afară sau să nu te poată împiedica să iei niște hotărâri esențiale orice țară de acolo”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

14 Apr. 2026, 16:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Apr. 2026, 16:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Călătoriile cu transportul public în regiunea transnistreană se scumpesc cu 17%. Decizia a fost luată marți, 14 aprilie, de către administrația de la Tiraspol pentru transportul de pasageri și bagaje pe rutele regulate urbane și suburbane.

Decizia vine pe fondul creșterii costurilor, în special a prețului la combustibil, care s-a majorat cu peste 30%, dar și din cauza inflației și a creșterii salariului minim pentru anul 2026. Potrivit așa-numitului Guvern, tarifele nu au fost ajustate în mod real în ultimii trei ani, fiind doar prelungite.

Astfel, tariful pentru transport crește de la 0,75 ruble la 0,88 ruble pentru un pasager-kilometru (de la aproximativ 70 de bani la 82 de bani).

În practică, cele mai mari scumpiri vor fi resimțite pe distanțele lungi. De exemplu, o călătorie din Tiraspol până la Camenca va costa 150 de ruble (circa 140,6 lei), față de 127,85 ruble (aproximativ 119,8 lei), ceea ce înseamnă o scumpire de peste 22 de ruble (circa 20,8 lei).

În schimb, pentru ruta Tiraspol–Dnestrovsc, prețul crește de la 31,25 ruble (circa 29,3 lei) la 36,65 ruble (aproximativ 34,4 lei), adică o majorare de circa 5,4 ruble (aproximativ 5,1 lei).

Noile tarife vor intra în vigoare imediat după publicarea oficială a deciziei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!