CTP: Uniunea Europeană nu e NATO. Ucraina și Moldova ar putea fi primite rapid în blocul comunitar, cu o condiție

21 Mai 2022, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2022, 16:01 // Actual //  bani.md

Gazetarul Cristian Tudor Popescu crede că există o soluție pentru ca Ucraina, Moldova, Georgia și celelalte țări candidate să fie primite în Uniunea Europeană mai rapid și cu mai puțină strictețe față de criteriile obișnuite, însă pentru aceasta ar fi nevoie de o reformă esențială a modului de funcționare a blocului comunitar: să fie eliminată condiția consensului și, în plus, orice țară să poată fi sancționată cu suspendarea dreptului de vot și a fondurilor europene în cazul în care nu respectă niște standarde.

Gazetarul a explicat, vineri seara, la Digi24, că propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea un fel de anticameră a UE cu țările candidate a generat o adevărată polemică, mai ales că ministrul ucrainean de externe a reacționat într-un mod care, mărturisește CTP, nu i-a plăcut deloc.

„Dimitro Kuleba, ministrul de externe, a avut o reacție – care nu mi-a plăcut – la această chestiune. Nu mi-a plăcut deloc cum a reacționat. A spus: Nu avem nevoie de surogate pentru statutul de candidat la aderare în UE, care să demonstreze o atitudine de mâna a doua față de Ucraina și să ofenseze sentimentele ucrainenilor.

Este o atitudine agresivă și arogantă, care nu-mi place. La urma urmei, Uniunea Europeană nu este o organizație militară, aici nu e vorba de admiterea în NATO. A renunțat la admiterea în NATO Ucraina. Chiar Zelenski a spus lucrul acesta: lăsăm NATO.

Să fie primită Ucraina cu o procedură turbo, rapidă, în Uniunea Europeană? Iată o întrebare, mi-au pus-o și pe Facebook cititorii. Uniunea Europeană este în primul rând o uniune politică, economică, socială și trebuie să îndeplinești niște criterii care nu țin de criteriile militare. Uniunea Europeană nu are criterii militare. Știți ca în procesul de aderare la UE să i se ceară țării respective să aibă o armată de anumite dimensiuni? Securitatea frontierelor, da, dar securitatea frontierelor nu ține de armată, este a poliției de frontieră. După știința mea, nu există cerințe legate de forța militară și comportamentul militar al țării respectiv”, a explicat CTP.

„România, la aderare, a avut probleme mari cu justiția, în special”, a reamintit gazetarul. „Acum, în treacăt fie spus, ar trebui să să fim admiși în Schengen mâine, nici nu mai explic de ce. În situația de față, e jenant să nu fim în Schengen”, a adăugat CTP.

„Dar în ce privește Ucraina, Ucraina are merite excepționale, istorice, care stârnesc admirația și susținerea tuturor oamenilor de bună intenție de pe globul ăsta. Da, fac sacrificii umane extraordinare. Luptă cu vitejie cu hoarda lui Putin. Dar asta n-are legătură cu criteriile Uniunii Europene, are legătură cu criterii militare. Dacă era vorba acum de admiterea în NATO a Ucrainei, aici cred că era justificat Kuleba, ca să fie admisă, așa cum sunt admise Suedia și Finlanda în clipa de față. Fără discuție”, și-a continuat argumentația gazetarul.

„În ce privește Uniunea Europeană, la ce se referă domnul Kuleba? Se referă la propunerea lui Macron, care spune să se facă un soi de cerc exterior al Uniunii Europene, un fel de anticameră – și nu „antecameră”, există, mă rog, confuzia asta, pentru că e luat din italiană cuvântul în românește și atunci se spune „anticameră”, deși logic este oarecum absurd, pentru că nu e vorba de ceva împotriva camerei – deci, un fel de anticameră în care să intre și Ucraina, și Georgia, și Moldova, asta este propunerea de care se simte jignit domnul Kuleba”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

În final, gazetarul a spus care ar fi, în opinia sa, o soluție echitabilă.

„Eu cred că se poate și mai mult de atât. Se poate să fie primite acum în Uniunea Europeană cu mult mai puțină strictețe la criterii – bine, păstrându-le pe-astea cu crima organizată, cu frontierele, adică nu-ți aduci în Uniunea Europeană astfel de probleme și litigiile teritoriale, astea rămân. Dar în rest, se poate face o procedură rapidă și pentru Georgia, și pentru Moldova, și pentru Ucraina, și pentru țările din Balcanii de Vest care vor să intre acum, Serbia, Macedonia de Nord și așa mai departe.

Se poate face, cu o condiție: să fie reformată Uniunea Europeană. În ce sens? În sensul scoaterii, dispariției acestui consens, care nu are ce să mai caute acolo. Poate să te blocheze oricare dintre țările mai nou sau mai vechi intrate, oricine poate să blocheze niște hotărâri. Da, dar dacă se schimbă asta și dacă hotărârile pot fi luate prin majoritate calificată – cum, de altfel, s-a avansat această propunere – atunci, da. Dacă țările respective, orice țară, poate să fie sancționată cu suspendarea dreptului de vot, sancționată cu a nu mai primi niciun ban, fonduri europene, dacă nu respectă niște lucruri, ar putea fi o variantă. În felul acesta pot fi primite țările acestea, dar să ai posibilitatea practic să le dai afară sau să nu te poată împiedica să iei niște hotărâri esențiale orice țară de acolo”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.