Câți moldoveni își permit luxul din Maldive? Cât costă o vacanță de o săptămână

Biroul Național de Statistică a publicat informații despre activitatea agențiilor de turism și turoperatorilor în primele trei luni ale anului. Potrivit informațiilor, la serviciile agențiilor de turism au apelat 37,5 mii de turiști și excursioniști sau cu 29,6% mai mult față de ianuarie-martie 2021. Cei mai mulți dintre moldoveni au ales să se odihnească în Egipt și Turcia. De asemenea, una dintre destinații a fost Maldive, care nu este deloc ieftină.

Astfel, pe Insulele Maldive au ajuns 2,6% dintre moldovenii care au plecat în străinătate în scop de odihnă și recreere. Aici au ajuns mai mulți moldoveni decât în Ungaria sau Austria. Cele mai populare destinații în perioada ianuarie-martie 2022 au fost Egipt și Turcia.

Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească în:

Egipt (27,6% din total plecați în străinătate);
Turcia (17,7%);
Ucraina (16,3%);
România (10,2%);
Bulgaria (5,4%);
Emiratele Arabe Unite (5,1%);
Polonia (3,3%);
Insulele Maldive (2,6%);
Ungaria (2,3%);
Austria (1,0%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-martie 2022 au însumat 199,0 milioane lei, înregistrând o creștere de 7,9% față de ianuarie-martie a anului precedent.

Vacanțele pe Insulele Maldive nu sunt deloc ieftine. În primul rând zborul este foarte scump. De exemplu, în perioada 23-29 mai, un bilet de avion Chișinău-Malé costă aproximativ 24,772 lei pentru o singură persoană dus-întors. Zborul durează aproape 42 de ore și are două escale.

În ceea ce privește cazarea există diverse opțiuni atât hoteluri mai accesibile cât și scumpe dacă vă doriți o vacanță de lux. Prețurile încep de la 300 de euro și pot pot ajunge la câteva mii.

#vacata #hotel #Maldive #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.

#aprtamente #imobil #achizitie