Câți moldoveni își permit luxul din Maldive? Cât costă o vacanță de o săptămână

Biroul Național de Statistică a publicat informații despre activitatea agențiilor de turism și turoperatorilor în primele trei luni ale anului. Potrivit informațiilor, la serviciile agențiilor de turism au apelat 37,5 mii de turiști și excursioniști sau cu 29,6% mai mult față de ianuarie-martie 2021. Cei mai mulți dintre moldoveni au ales să se odihnească în Egipt și Turcia. De asemenea, una dintre destinații a fost Maldive, care nu este deloc ieftină.

Astfel, pe Insulele Maldive au ajuns 2,6% dintre moldovenii care au plecat în străinătate în scop de odihnă și recreere. Aici au ajuns mai mulți moldoveni decât în Ungaria sau Austria. Cele mai populare destinații în perioada ianuarie-martie 2022 au fost Egipt și Turcia.

Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească în:

Egipt (27,6% din total plecați în străinătate);
Turcia (17,7%);
Ucraina (16,3%);
România (10,2%);
Bulgaria (5,4%);
Emiratele Arabe Unite (5,1%);
Polonia (3,3%);
Insulele Maldive (2,6%);
Ungaria (2,3%);
Austria (1,0%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-martie 2022 au însumat 199,0 milioane lei, înregistrând o creștere de 7,9% față de ianuarie-martie a anului precedent.

Vacanțele pe Insulele Maldive nu sunt deloc ieftine. În primul rând zborul este foarte scump. De exemplu, în perioada 23-29 mai, un bilet de avion Chișinău-Malé costă aproximativ 24,772 lei pentru o singură persoană dus-întors. Zborul durează aproape 42 de ore și are două escale.

În ceea ce privește cazarea există diverse opțiuni atât hoteluri mai accesibile cât și scumpe dacă vă doriți o vacanță de lux. Prețurile încep de la 300 de euro și pot pot ajunge la câteva mii.

#vacata #hotel #Maldive #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani