Câți moldoveni își permit luxul din Maldive? Cât costă o vacanță de o săptămână

Biroul Național de Statistică a publicat informații despre activitatea agențiilor de turism și turoperatorilor în primele trei luni ale anului. Potrivit informațiilor, la serviciile agențiilor de turism au apelat 37,5 mii de turiști și excursioniști sau cu 29,6% mai mult față de ianuarie-martie 2021. Cei mai mulți dintre moldoveni au ales să se odihnească în Egipt și Turcia. De asemenea, una dintre destinații a fost Maldive, care nu este deloc ieftină.

Astfel, pe Insulele Maldive au ajuns 2,6% dintre moldovenii care au plecat în străinătate în scop de odihnă și recreere. Aici au ajuns mai mulți moldoveni decât în Ungaria sau Austria. Cele mai populare destinații în perioada ianuarie-martie 2022 au fost Egipt și Turcia.

Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească în:

Egipt (27,6% din total plecați în străinătate);
Turcia (17,7%);
Ucraina (16,3%);
România (10,2%);
Bulgaria (5,4%);
Emiratele Arabe Unite (5,1%);
Polonia (3,3%);
Insulele Maldive (2,6%);
Ungaria (2,3%);
Austria (1,0%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-martie 2022 au însumat 199,0 milioane lei, înregistrând o creștere de 7,9% față de ianuarie-martie a anului precedent.

Vacanțele pe Insulele Maldive nu sunt deloc ieftine. În primul rând zborul este foarte scump. De exemplu, în perioada 23-29 mai, un bilet de avion Chișinău-Malé costă aproximativ 24,772 lei pentru o singură persoană dus-întors. Zborul durează aproape 42 de ore și are două escale.

În ceea ce privește cazarea există diverse opțiuni atât hoteluri mai accesibile cât și scumpe dacă vă doriți o vacanță de lux. Prețurile încep de la 300 de euro și pot pot ajunge la câteva mii.

#vacata #hotel #Maldive #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.