Acuzații grave! Angajați ai BNM implicați în jaful bancar. Procuror: Au lucrat până la miezul nopții

În cadrul ședinței Parlamentului Octavian Iachimovschi de la Procuratura Anticorupție a declarat că în data de 25 noiembrie 2014 angajați ai Băncii Naționale au lucrat până la miezul nopții pentru a asigura transferul fictiv al banilor de la Banca de Economii la Banca Socială.

Concluzia este bazată pe detaliile din sistemul automatizat de plăți de la Banca Națională a Moldovei. La frauda bancară au participat și angajați ai BNM care au lucrat pe data de 25 noiembrie 2014 până la miezul nopții pentru a permite Băncii de Economii și Băncii Sociale să simuleze transmiterea fondurilor de la Banca de Economii la Banca Socială. Pe hârtie arată ca un depozit de 2 miliarde în sistem ca 30 de operațiuni de conversie a 5 mil de euro cu 100 mil. de lei. BNM vedea 30 de operațiuni de conversie, însă în contabilitățile băncilor era scris ca un depozit. Nu s-a transmis niciun leu dar pe hârtie era arătat de un transfer de 2 miliarde de lei”, a explicat Iachimovschi în cadrul ședinței Parlamentului în contextul în care procurorul interimar Dumitru Robu a solicitat ridicarea imunității deputatei Marina Tauber. Acesta este acuzată de complicitate și escrocherie în cazul jafului bancar.

În cadrul ședinței Parlamnetului procurorul general interimar Dumitru Robu a dat asigurări că dosarul în care deputații Partidului Șor Ilan Șor și Marina Tauber sunt cercetați pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari va fi diferit justiției întrucât acuzatorii de stat au identificat probe concludente.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#transferuri #BNM #jaf bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.