Marea Britanie introduce o taxă de 25% pe profiturile excesive ale companiilor de petrol şi gaze

26 Mai 2022, 18:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
26 Mai 2022, 18:08 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Guvernul britanic a anunţat joi o taxă de 25% pe profiturile excesive ale companiilor de petrol şi gaze. În același timp, a propus și un pachet de măsuri de sprijin pentru gospodăriile care au probleme cu creşterea facturilor la energie, transmite Reuters.

Anterior, Guvernul condus de premierul Boris Johnson s-a opus ideii unor taxe pe profiturile excesive pe care le-a catalogat ca un factor care descurajează investiţiile.

Ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, a declarat joi că firmele din energie fac profituri extraordinare în timp ce oamenii obişnuiţi au dificultăţi, în acest context a fost lansată taxa pe profiturile excesive.

„Introducem o taxă temporară şi ţintită pe profiturile companiilor de petrol şi gaze la un nivel de 25%”, a spus Rishi Sunak.

De asemenea, ministrul britanic al Finanţelor a prezentat un nou pachet de măsuri de sprijin, în valoare de 15 miliarde de lire sterline, pentru a contracara impactul creşterii costurilor asupra gospodăriilor defavorizate, pachet finanţat în parte şi prin taxele excepţionale impuse firmelor din energie. Cu prilejul unei alocuţiuni în Parlament, Rishi Sunak a subliniat că valoarea totală a măsurilor de sprijin se ridică până acum la 37 de miliarde de lire sterline (46,61 miliarde de dolari) sau echivalentul a 1,5% din PIB.

În prezent, Marea Britanie, la fel ca și restul lumii, se confruntă în prezent cu o inflaţia în creștere continuă. În luna aprilie, inflația în marea Britanie a urcat la 9%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. Pe lângă facturile la electricitate şi alimente, preţul la benzină a atins şi el un nou record istoric, depăşind pentru prima dată pragul de 1,70 lire (aproape doi euro) pe litru.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.