Marea Britanie introduce o taxă de 25% pe profiturile excesive ale companiilor de petrol şi gaze

Guvernul britanic a anunţat joi o taxă de 25% pe profiturile excesive ale companiilor de petrol şi gaze. În același timp, a propus și un pachet de măsuri de sprijin pentru gospodăriile care au probleme cu creşterea facturilor la energie, transmite Reuters.

Anterior, Guvernul condus de premierul Boris Johnson s-a opus ideii unor taxe pe profiturile excesive pe care le-a catalogat ca un factor care descurajează investiţiile.

Ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, a declarat joi că firmele din energie fac profituri extraordinare în timp ce oamenii obişnuiţi au dificultăţi, în acest context a fost lansată taxa pe profiturile excesive.

„Introducem o taxă temporară şi ţintită pe profiturile companiilor de petrol şi gaze la un nivel de 25%”, a spus Rishi Sunak.

De asemenea, ministrul britanic al Finanţelor a prezentat un nou pachet de măsuri de sprijin, în valoare de 15 miliarde de lire sterline, pentru a contracara impactul creşterii costurilor asupra gospodăriilor defavorizate, pachet finanţat în parte şi prin taxele excepţionale impuse firmelor din energie. Cu prilejul unei alocuţiuni în Parlament, Rishi Sunak a subliniat că valoarea totală a măsurilor de sprijin se ridică până acum la 37 de miliarde de lire sterline (46,61 miliarde de dolari) sau echivalentul a 1,5% din PIB.

În prezent, Marea Britanie, la fel ca și restul lumii, se confruntă în prezent cu o inflaţia în creștere continuă. În luna aprilie, inflația în marea Britanie a urcat la 9%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. Pe lângă facturile la electricitate şi alimente, preţul la benzină a atins şi el un nou record istoric, depăşind pentru prima dată pragul de 1,70 lire (aproape doi euro) pe litru.

#companii petroliere #taxa #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.