SUA ar putea aproba cea mai urgentă solicitare a Ucrainei: ”Fără acestea, nu vom putea”

27 Mai 2022, 07:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2022, 07:39 // Actual //  bani.md

Cea mai urgentă nevoie a Ucrainei o reprezintă MLRS (sistem de lansare de rachete multiple) pentru a contrabalansa superioritatea Rusiei în ceea ce priveşte armamentul greu, a spus ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, potrivit CNN. SUA discută despre trimiterea de sisteme avansate în Ucraina.

Situaţia militară în regiunile din est este „atât de disperată pe cât spun oamenii – chiar mai rea decât spun oamenii”, a afirmat Kuleba într-o sesiune live de întrebări şi răspunsuri pe Twitter, din Polonia.

Singurul răspuns care ar funcţiona, a spus el, ar fi cu „mai multe arme grele. Fără acestea, nu vor putea să-i împingem înapoi”.

El a numit decizia Washingtonului pe această problemă „crucială”.

Potrivit CNN, administraţia Biden se pregăteşte să crească nivelul armelor pe care le oferă Ucrainei, trimiţând sisteme avansate, de rachete cu rază lungă de acţiune, având în vedere că aceasta devine principala solicitare a ucrainenilor, potrivit mai multor oficiali.

Administraţia înclină spre a trimite sistemele ca parte dintr-un pachet mai mare de asistenţă militară şi de securitate pentru Ucraina, care ar putea fi anunţat deja săptămâna viitoare.

Pe lângă ministrul de Externe, şi alţi înalţi oficiali ucraineni, inclusiv preşedintele Volodimir Zelenski, au cerut în ultimele săptămâni SUA şi aliaţilor să asigure MLRS. Sistemul de arme fabricat în SUA poate lansa o ploaie de rachete la sute de kilometri – mult mai departe decât orice sistem pe care Ucraina îl are deja – ceea ce, susţin ucrainenii, ar putea fi revoluţionar în războiul cu Rusia.

Un alt sistem pe care Ucraina l-a cerut este HIMARS (sistem de rachete de artilerie de mare mobilitate), care este mai uşor şi este montat pe cadru de camion, fiind capabil să lanseze muniţii similare cu MLRS.

În ultimele săptămâni, Rusia a lovit greu Ucraina în est, unde ucrainenii sunt depăsiţi numeric şi din punctul de vedere al armelor, au spus oficiali ai acestui stat.

Totuşi, administraţia Biden a ezitat timp de mai multe săptămâni să trimită sistemele, în contextul îngrijorărilor ridicate în Consiliul Naţional de Securitate conform cărora Ucraina ar putea folosi aceste sisteme să atace în Rusia, au spus oficialii.

Problema a fost pe agenda celor două şedinţte de săptămâna trecută de la Casa Albă, la care membri adjuncţi ai cabinetului au stabilit să discute politica de securitate naţională, au afirmat oficialii. În centrul problemei a fost aceeaşi îngrijorare cu care se confruntă administraţia de la începutul războiului – dacă trimiterea de arme tot mai grele în Ucraina va fi privită de Rusia ca o provocare care ar putea declanşa vreun fel de ripostă la adresa SUA.

Se crede că Ucraina a dat deja mai multe lovituri peste graniţă, în Rusia, ceea ce oficialii ucraineni nici nu confirmă şi nici nu neagă. Oficiali ruşi au afirmat public că orice ameninţare la adresa ţării ar constitui o escaladare majoră şi au spus că ţările occidentale se transformă singure în ţinte legitime în război continuând să îi înarmeze pe ucraineni.

O altă îngrijorare majoră a administraţiei Biden a fost dacă SUA îşi poate permite să dea atâtea arme scumpe din stocurile militare, au spus sursele.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.