Relațiile de cooperare moldo- turce discutate la CCI a RM

La data de 27 mai curent, CCI a RM a găzduit o delegație din partea Consiliului pentru Afaceri Economice Externe (DEIK) Turcia-Moldova.

În cadrul întrevederii, Președintele CCI a RM Sergiu HAREA, l-a felicitat pe noul Președinte al Consiliului pentru Afaceri Economice Externe (DEIK) Turcia-Moldova, Burak Burçin KILIÇOĞLU, și au discutat perspectivele intensificării comerțului bilateral și a cooperării economice între oamenii de afaceri din ambele țări.

„În baza relaţiilor excelente pe care CCI a RM le are cu Consiliul pentru Afaceri Economice Externe (DEIK) Turcia-Moldova, cu Uniunea Camerelor şi Burselor de Mărfuri din Turcia, Ambasada Republicii Turcia în Republica Moldova, invit pe această cale întreaga comunitate de afaceri din Turcia să investească în Republica Moldova. Oferim oportunităţi de afaceri în mai multe domenii economice, cum ar fi: energie – drept sector prioritar, protecţia mediului, agricultură, construcţii etc. CCI a RM este un partener de dialog extrem de util atunci când vine vorba să reunească la aceeaşi masă comunităţile de business din cele două ţări”, a declarat preşedintele CCI RM, în cadrul reuniunii.

La rândul său, noul Președinte al Consiliului pentru Afaceri Economice Externe (DEIK) Turcia-Moldova a vorbit despre necesitatea colaborărilor comerciale între cele două țări.

„Republica Moldova a devenit, de-a lungul timpului, un adevărat partener de afaceri pentru Turcia, investitorii din ambele state fiind, de fapt, adevăraţii ambasadori comerciali. Această întâlnire ne oferă, încă o dată, posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale bilaterale,” a adăugat Burak Burçin KILIÇOĞLU.

Ca urmare a discuțiilor purtate, părțile au convenit de a face schimb de informații privind proiectele inițiate precum și licitațiile publice organizate în Republica Moldova în sectoarele: eficiență energetică, apă și canalizare, construcții, agricultură, etc. în vederea participării companiilor turcești.

În contextul preluării bunelor practici și schimbului de experiență, CCI a RM a intervenit cu propunerea, cu suportul DEIK de a examina posibilitatea organizării unui Program de sporire a calificării managerilor Republica Moldova – Republica Turcia, care ar include ca primă etapă organizarea de training-uri specializate (Management, Finanțe, HR, Business Development, Marketing, etc.) cu experți din Turcia, iar ca etapa a doua – organizarea vizitei de studiu în Turcia în diverse regiuni cu program de afaceri, B2B pe interesele de colaborare, vizită de expoziții, etc.

Volumul comerțului exterior (fără a se ține cont de activitatea comercială a agenților economici din raioanele de est) al Republicii Moldova cu Turcia în anul 2021 a înregistrat suma de 857 624,03 mii USD.

Soldul balanței comerciale înregistrat în anul 2021 a constituit 229 704,84 mii USD și a fost în favoarea Turciei. În perioada lunilor ianuarie – februarie ale anului 2022 soldul balanței comerciale a constituit 10 491,40 mii USD care de asemenea a fost în favoarea Turciei. În pofida situației pandemice, în anul 2021, exportul din Republica Moldova în Turcia a crescut cu 142 272,46 mii USD față de anul 2020, iar importul s-a majorat cu 155 479,72 mii USD.

#DEIK #comert #CCI a RM #Turcia #colaborare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.