Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman. Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Puin #esec #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna aprilie 2025, poziția valutară deschisă pe sistemul bancar al Republicii Moldova a fost dominată de o expunere lungă netă (activă) în valoare de 543,4 milioane lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Peste 85% din această poziție a fost exprimată în euro, ceea ce reflectă preferința dominantă pentru moneda unică europeană în gestiunea valutară a băncilor.

Valoarea totală a activelor valutare (inclusiv cele bilanțiere, extrabilanțiere și atașate la cursul valutei) a atins 50,8 miliarde lei, cu o medie lunară apropiată (50,6 miliarde lei). Din această sumă, disponibilitățile în valută au însumat aproape 18 miliarde lei, dintre care: numerarul în valută – 3,07 miliarde lei, conturile „Nostro” în străinătate – 5,98 miliarde lei, plasările în străinătate ale băncilor – 4,39 miliarde lei, creditele și plasamentele overnight – 2,39 miliarde lei și creditele acordate în valută au ajuns la 17,27 miliarde lei, iar rezervele obligatorii în valută plasate la BNM au totalizat 13,05 miliarde lei.

Obligațiunile totale în valută ale sistemului bancar s-au ridicat la 50,36 miliarde lei, cu o componentă principală de conturi curente și depozite în valută ale clienților (peste 44 miliarde lei). Această balanță relativ echilibrată între active și obligațiuni indică o poziție valutară gestionată prudent, cu risc valutar redus la nivel de sistem.

Pe lângă expunerea lungă, s-a înregistrat și o poziție valutară scurtă (pasivă) de -101,2 milioane lei, dominată de dolari SUA (-70,9 mil. lei) și euro (-17,5 mil. lei).

În termeni relativi, raportul poziției valutare deschise față de capitalul normativ total (21,76 miliarde lei) s-a situat la:

+1,96% pentru euro
+0,43% pentru dolari
-0,08% și -0,33% pentru pozițiile scurte în euro și dolari

Sistemul bancar moldovenesc rămâne bine capitalizat și echilibrat din punct de vedere valutar, cu un control eficient al riscurilor valutare. Poziția lungă moderată exprimă un nivel rezonabil de expunere pe valutele majore, în special euro, fără a depăși limitele reglementate.