Biden: vom da Ucrainei sisteme mai avansate de rachete, dar pun condiții Kievului 

01 Iun. 2022, 08:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iun. 2022, 08:15 // Actual //  bani.md

Satele Unite „vor furniza ucrainenilor sisteme de rachete şi muniţii mai avansate, care le vor permite să lovească cu mai multă precizie ţinte cheie de pe câmpul de luptă din Ucraina”, a scris președintele SUA, Joe Biden, într-un articol de opinie publicat marți în cotidianul american New York Times.

De asemenea, liderul de la Casa Albă a ținut să precizeze că dacă Rusia nu plătește un preț mare pentru acțiunile sale, va trimite un mesaj și altor potențiali agresori că și ei pot ocupa teritorii și pot subjuga alte țări. Vorbind despre Vladimir Putin, Biden a spus că acesta s-a înșelat și nu se aștepta la unitatea sau la puterea răspunsului occidental.

Un înalt oficial de la Casa Albă a clarificat, într-o discuţie cu presa de la Washington, că este vorba despre sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), adică lansatoare de rachete multiple, montate pe blindate uşoare.

Oficialul a indicat că echipamentele trimise armatei ucrainene ar avea o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri. Aşadar, nu sunt sisteme cu rază foarte lungă de acţiune, de câteva sute de kilometri.

Aceste echipamente fac parte dintr-o componentă nouă, mai mare, a asistenţei militare americane pentru Ucraina, în valoare totală de 700 de milioane de dolari, despre care urmează să fie publicate detalii miercuri, notează CNN.

Afirmând că doreşte ca Ucraina să fie „în cea mai puternică poziţie posibilă” în cazul unor negocieri cu Rusia, preşedintele american a ţinut să precizeze că SUA nu încurajează Ucraina şi nu oferă Ucrainei „mijloacele de a lovi în afara graniţelor sale”.

De altfel, tonul moderat este deja consacrat de liderul de la Casa Albă. Joe Biden a fost în mod constant preocupat de la începutul conflictului, după 24 februarie, să nu furnizeze arme care să pună Statele Unite într-o situaţie de cobeligeranţă alături de Ucraina.

Preşedintele SUA mai asigură, într-un moment în care armata ucraineană se confruntă cu o ofensivă rusă extrem de intensă în estul ţării, că „nu va face presiuni asupra guvernului ucrainean, în privat sau în public, pentru a face concesii teritoriale”.
Forţele ruse au obiectivul declarat de a controla întregul mare bazin minier al Donbasului asupra căruia forţele separatiste pro-ruse susţinute de Moscova au preluat controlul parţial în 2014. Marţi, militarii ruşi au cucerit o mare parte a oraşului strategic Severodoneţk din Lugansk, transmite Agerpres.

Ucrainenii au solicitat de ceva timp lansatoare de rachete care să le permită să lovească în profunzime poziţiile forţelor ruse şi, în acelaşi timp, să îşi plasează bateriile mai departe de front.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.