Efectul războiului din Ucraina: 19 ţări din UE îşi accelerează tranziţia către energia regenerabilă

În ciuda îngrijorărilor legate de faptul că războiul Rusiei din Ucraina ar putea însemna o revenire la mai mulţi combustibili fosili, majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană îşi stabilesc planuri mai ambiţioase pentru a stimula energiile regenerabile.

19 dintre cele 27 de state membre ale UE au anunţat planuri mai ambiţioase pe termen mediu ca răspuns la efectele războiului şi la creşterea preţurilor la combustibilii fosili, potrivit unui nou raport al Ember şi al Centrului pentru cercetare în domeniul energiei şi al aerului curat.

Raportul, publicat joi, arată că, în comparaţie cu planurile lor din 2019, ţările UE au redus cu aproape o treime cantitatea totală de energie pe care îşi propun să o obţină din combustibili fosili până în 2030.

În loc să se aprovizioneze cu 55% din energia electrică din surse regenerabile, aşa cum era planificat anterior, ţările UE vizează acum să atingă o cotă de 63% până în 2030, se arată în raport. În ianuarie 2022, UE se aproviziona cu 22% din energie din surse regenerabile.

„Tranziţia în domeniul energiei electrice nu este doar o problemă legată de preocupările climatice, ci şi una de asigurare a unei aprovizionări stabile cu energie pentru gospodăriile şi întreprinderile europene. Acest lucru este evident mai ales pentru cei mai mari importatori de combustibili ruşi, Germania, Italia şi Ţările de Jos mărind ambiţiile eoliene şi solare, Franţa subvenţionând izolarea locuinţelor, iar alţii accelerând instalaţiile de pompe de căldură şi electrificând transportul”, se arată în raport.

Specialiştii au stabilit că Portugalia, Ţările de Jos, Austria şi Danemarca sunt pe cale să îşi procure aproape toată energia electrică din surse regenerabile până în 2030.

Germania, cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale din Rusia, intenţionează acum să obţină 80% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030, faţă de 62% cât a anunţat anterior. Italia, Irlanda şi Grecia se îndreaptă spre o cotă de până la 70% de surse regenerabile în producţia de electricitate, se mai arată în raport.

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, şi să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. A fi neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon înseamnă că emisiile sunt reduse drastic, iar cele rămase sunt compensate, fie prin metode naturale, cum ar fi plantarea de copaci, fie prin tehnologii de „captare” a emisiilor.

Ungaria, Polonia şi Slovacia, cele trei ţări cu cea mai mică pondere planificată a surselor regenerabile, nu şi-au actualizat planurile din 2019, se arată în raport.

Raportul vine la doar câteva zile după ce Ungaria a negociat o derogare de la interdicţia UE privind importurile de petrol rusesc. Embargoul asupra petrolului, care face parte dintr-un nou pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza războiului său din Ucraina, include aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc, dar nu şi cele aproximativ 10% care ajung în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă printr-o conducta construită în epoca sovietică.

Polonia a fost de acord cu embargoul şi va înceta să mai importe petrol rusesc, dar plănuieşte în continuare să se aprovizioneze cu 67% din energia electrică din combustibili fosili, din cauza dependenţei de cărbune.

#independenta #Energie verde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.