Efectul războiului din Ucraina: 19 ţări din UE îşi accelerează tranziţia către energia regenerabilă

În ciuda îngrijorărilor legate de faptul că războiul Rusiei din Ucraina ar putea însemna o revenire la mai mulţi combustibili fosili, majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană îşi stabilesc planuri mai ambiţioase pentru a stimula energiile regenerabile.

19 dintre cele 27 de state membre ale UE au anunţat planuri mai ambiţioase pe termen mediu ca răspuns la efectele războiului şi la creşterea preţurilor la combustibilii fosili, potrivit unui nou raport al Ember şi al Centrului pentru cercetare în domeniul energiei şi al aerului curat.

Raportul, publicat joi, arată că, în comparaţie cu planurile lor din 2019, ţările UE au redus cu aproape o treime cantitatea totală de energie pe care îşi propun să o obţină din combustibili fosili până în 2030.

În loc să se aprovizioneze cu 55% din energia electrică din surse regenerabile, aşa cum era planificat anterior, ţările UE vizează acum să atingă o cotă de 63% până în 2030, se arată în raport. În ianuarie 2022, UE se aproviziona cu 22% din energie din surse regenerabile.

„Tranziţia în domeniul energiei electrice nu este doar o problemă legată de preocupările climatice, ci şi una de asigurare a unei aprovizionări stabile cu energie pentru gospodăriile şi întreprinderile europene. Acest lucru este evident mai ales pentru cei mai mari importatori de combustibili ruşi, Germania, Italia şi Ţările de Jos mărind ambiţiile eoliene şi solare, Franţa subvenţionând izolarea locuinţelor, iar alţii accelerând instalaţiile de pompe de căldură şi electrificând transportul”, se arată în raport.

Specialiştii au stabilit că Portugalia, Ţările de Jos, Austria şi Danemarca sunt pe cale să îşi procure aproape toată energia electrică din surse regenerabile până în 2030.

Germania, cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale din Rusia, intenţionează acum să obţină 80% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030, faţă de 62% cât a anunţat anterior. Italia, Irlanda şi Grecia se îndreaptă spre o cotă de până la 70% de surse regenerabile în producţia de electricitate, se mai arată în raport.

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, şi să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. A fi neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon înseamnă că emisiile sunt reduse drastic, iar cele rămase sunt compensate, fie prin metode naturale, cum ar fi plantarea de copaci, fie prin tehnologii de „captare” a emisiilor.

Ungaria, Polonia şi Slovacia, cele trei ţări cu cea mai mică pondere planificată a surselor regenerabile, nu şi-au actualizat planurile din 2019, se arată în raport.

Raportul vine la doar câteva zile după ce Ungaria a negociat o derogare de la interdicţia UE privind importurile de petrol rusesc. Embargoul asupra petrolului, care face parte dintr-un nou pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza războiului său din Ucraina, include aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc, dar nu şi cele aproximativ 10% care ajung în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă printr-o conducta construită în epoca sovietică.

Polonia a fost de acord cu embargoul şi va înceta să mai importe petrol rusesc, dar plănuieşte în continuare să se aprovizioneze cu 67% din energia electrică din combustibili fosili, din cauza dependenţei de cărbune.

#independenta #Energie verde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă