Efectul războiului din Ucraina: 19 ţări din UE îşi accelerează tranziţia către energia regenerabilă

În ciuda îngrijorărilor legate de faptul că războiul Rusiei din Ucraina ar putea însemna o revenire la mai mulţi combustibili fosili, majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană îşi stabilesc planuri mai ambiţioase pentru a stimula energiile regenerabile.

19 dintre cele 27 de state membre ale UE au anunţat planuri mai ambiţioase pe termen mediu ca răspuns la efectele războiului şi la creşterea preţurilor la combustibilii fosili, potrivit unui nou raport al Ember şi al Centrului pentru cercetare în domeniul energiei şi al aerului curat.

Raportul, publicat joi, arată că, în comparaţie cu planurile lor din 2019, ţările UE au redus cu aproape o treime cantitatea totală de energie pe care îşi propun să o obţină din combustibili fosili până în 2030.

În loc să se aprovizioneze cu 55% din energia electrică din surse regenerabile, aşa cum era planificat anterior, ţările UE vizează acum să atingă o cotă de 63% până în 2030, se arată în raport. În ianuarie 2022, UE se aproviziona cu 22% din energie din surse regenerabile.

„Tranziţia în domeniul energiei electrice nu este doar o problemă legată de preocupările climatice, ci şi una de asigurare a unei aprovizionări stabile cu energie pentru gospodăriile şi întreprinderile europene. Acest lucru este evident mai ales pentru cei mai mari importatori de combustibili ruşi, Germania, Italia şi Ţările de Jos mărind ambiţiile eoliene şi solare, Franţa subvenţionând izolarea locuinţelor, iar alţii accelerând instalaţiile de pompe de căldură şi electrificând transportul”, se arată în raport.

Specialiştii au stabilit că Portugalia, Ţările de Jos, Austria şi Danemarca sunt pe cale să îşi procure aproape toată energia electrică din surse regenerabile până în 2030.

Germania, cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale din Rusia, intenţionează acum să obţină 80% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030, faţă de 62% cât a anunţat anterior. Italia, Irlanda şi Grecia se îndreaptă spre o cotă de până la 70% de surse regenerabile în producţia de electricitate, se mai arată în raport.

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, şi să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. A fi neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon înseamnă că emisiile sunt reduse drastic, iar cele rămase sunt compensate, fie prin metode naturale, cum ar fi plantarea de copaci, fie prin tehnologii de „captare” a emisiilor.

Ungaria, Polonia şi Slovacia, cele trei ţări cu cea mai mică pondere planificată a surselor regenerabile, nu şi-au actualizat planurile din 2019, se arată în raport.

Raportul vine la doar câteva zile după ce Ungaria a negociat o derogare de la interdicţia UE privind importurile de petrol rusesc. Embargoul asupra petrolului, care face parte dintr-un nou pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza războiului său din Ucraina, include aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc, dar nu şi cele aproximativ 10% care ajung în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă printr-o conducta construită în epoca sovietică.

Polonia a fost de acord cu embargoul şi va înceta să mai importe petrol rusesc, dar plănuieşte în continuare să se aprovizioneze cu 67% din energia electrică din combustibili fosili, din cauza dependenţei de cărbune.

#independenta #Energie verde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O amplă dezbatere a fost declanșată în Washington de mutarea lui Jeff Bezos în Florida, pentru a scăpa de impozitul pe câștiguri de capital de 7% introdus de stat. Decizia lui Bezos a redus cu aproape un miliard de dolari veniturile proiectate pentru educație, demonstrând dependența statului de câteva tranzacții mari realizate de un număr mic de magnați, potrivit luxurylaunches.

Autoritățile din Washington se așteptau ca noul impozit pe câștigurile de capital să remodeleze modul în care ultra-bogații contribuie la educația publică. În schimb, unul dintre cei mai bogați oameni de pe planetă a răsturnat calculele prin simpla plecare. Când Jeff Bezos s-a mutat din Seattle în Florida, decizia a șters aproape un miliard de dolari din încasările fiscale proiectate ale statului Washington și a transformat o relocare personală într-o lovitură bugetară.

Potrivit WSJ, în noiembrie 2023, Bezos a anunțat că părăsește Seattle după aproape 30 de ani și se mută la Miami. Public, el a motivat mutarea referindu-se la motive legate de familie și logistică. Părinții săi se întorseseră în Florida, iar operațiunile companiei sale spațiale erau din ce în ce mai concentrate acolo. Momentul a corespuns, însă, cu bătălia statului Washington privind un nou și controversat impozit pe câștigurile de capital de 7%. Legea a supraviețuit unei contestații la Curtea Supremă în martie 2023. Plecarea lui Bezos a venit câteva luni mai târziu, iar consecințele financiare au devenit vizibile aproape imediat.

Impozitul pe câștigurile de capital din Washington este neobișnuit după standardele americane. Statul nu impozitează veniturile din salarii, dar din 2022 a impus un impozit de 7% pe câștigurile de capital pe termen lung de peste 262.000 de dolari din active precum acțiuni și obligațiuni. Vânzările de proprietăți imobiliare sunt scutite. Conturile de pensii sunt scutite. Impozitul a fost conceput în mod explicit pentru a afecta un număr mic de rezidenți foarte bogați, mai degrabă decât populația în general.

Veniturile sunt, de asemenea, strict alocate. Conform Standardului Statului Washington, primele 500 de milioane de dolari colectate în fiecare an fiscal merg în Contul de Trust pentru Moștenirea Educației, care susține educația K-12, învățarea timpurie, îngrijirea copiilor și accesul extins la învățământul superior. Orice sumă peste acest prag se varsă în Contul Comun de Construcții Școlare, finanțând construcția de școli și proiecte majore de modernizare. Aceasta nu este o sumă de umplutură bugetară generală. Sunt bani cu o destinație clară și așteptări politice atașate.

Cea mai mare parte din veniturile generate de noul impozit a provenit de la 10 persoane

În primul său an, impozitul a părut să funcționeze exact așa cum a fost prevăzut. Încasările s-au situat între 786 și 890 de milioane de dolari, depășind previziunile. Mai puțin de 4.000 de contribuabili au plătit-o. Mai mult de jumătate din venituri au provenit de la doar zece persoane, majoritatea din zona Seattle. Această concentrare a făcut întotdeauna parte din proiect, dar a creat și o vulnerabilitate evidentă.

Al doilea an a expus-o. Încasările au scăzut la aproximativ 430 de milioane de dolari, pe măsură ce contribuabilii bogați s-au adaptat. Câștigurile au fost amânate. Vânzările au fost structurate diferit. Unii contribuabili pur și simplu și-au schimbat locul de trai. Este cazul lui Bezos.

După ce a întrerupt în mare măsură vânzările de acțiuni Amazon în 2022 și începutul anului 2023, Bezos a acționat rapid odată ce mutarea sa a fost finalizată. În februarie 2024, a început să vândă aproximativ 50 de milioane de acțiuni Amazon, prima sa lichidare majoră în aproape doi ani. Analiștii estimează că vânzarea acestor acțiuni ca rezident din Florida i-a economisit peste 600 de milioane de dolari doar în impozite pe câștigurile de capital din Washington. Când se adaugă o vânzare ulterioară de încă 25 de milioane de acțiuni, economiile estimate urcă aproape de 1 miliard de dolari până în prezent.

Cum a afectat mutarea lui Bezos veniturile fiscale din Washington

Pentru a pune asta în perspectivă, dacă Bezos ar fi rămas la Washington și ar fi realizat câștiguri de aproximativ 13,5 miliarde de dolari, factura sa personală de impozite ar fi fost comparabilă sau chiar mai mare decât un an întreg de încasări puternice din impozitul pe câștigurile de capital pentru stat. Pierderea acestor venituri potențiale nu destabilizează finanțele generale ale statului Washington, dar afectează dramatic acest flux specific de impozite.

Veniturile aproape generale ale statului Washington pentru 2023-2025 sunt proiectate la aproximativ 66,5 miliarde de dolari. O pierdere unică de 600 de milioane de dolari până la 1 miliard de dolari reprezintă aproximativ 0,9 până la 1,5% din acest total. Acest lucru este vizibil, dar nu catastrofal. Impactul pare mult mai mare atunci când este măsurat în raport cu impozitul pe câștigurile de capital în sine, care depinde de un număr foarte mic de tranzacții extrem de mari.

Cronologia sugerează că acest rezultat nu a fost accidental. Impozitul a fost adoptat în 2021. Bezos a încetinit vânzările de acțiuni pe măsură ce au apărut contestații legale. În martie 2023, Curtea Supremă a statului a confirmat impozitul. În vară, Bezos a cumpărat în liniște două proprietăți într-o enclavă exclusivistă din zona Miami pentru un preț combinat de peste 140 de milioane de dolari. În noiembrie, a anunțat public mișcarea. În câteva luni, au început vânzările de acțiuni mult amânate.

Până la sfârșitul anului 2025, episodul devenise un subiect de discuție politică mult dincolo de Washington. Criticii politicilor fiscale axate pe bogăție au indicat lipsa veniturilor ca o dovadă că dependența de o mână de contribuabili ultra-bogați creează instabilitate. Susținătorii au replicat că taxa încă finanțează educația și că finanțele generale ale statului rămân solide.