Merkel, primul discurs în calitate de cetăţean: Solidaritatea mea e către Ucraina, care a fost atacată de Rusia

Fostul cancelar german Angela Merkel a condamnat cu fermitate războiul Rusiei din Ucraina în primul său discurs public de la plecarea din funcţie, în decembrie anul trecut.

Menţionând înainte de discurs că nu vrea să dea sfaturi de pe margine, Merkel a descris invazia Rusiei în Ucraina drept un „război barbar de agresiune” care a constituit un „punct de cotitură de mare amploare” şi cea mai „flagrantă încălcare a dreptului internaţional” în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, relatează CNBC.

„Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina, care a fost atacată de Rusia”, a declarat fostul lider la un eveniment al sindicatelor germane la Berlin, adăugând că dreptul Ucrainei la autoapărare este incontestabil.

Merkel, care a condus Germania timp de 16 ani, a fost criticată în ultimele luni pentru istoricul de extindere a legăturilor economice dintre Rusia şi Germania.

Mulţi o critică pentru creşterea dependenţei Germaniei de importurile de energie din Rusia, în special prin înfiinţarea primului gazoduct Nord Stream între cele două ţări. Ea a fost, de asemenea, cea care şi-a dat acordul pentru construcţia gazoductului Nord Stream 2, pe care succesorul ei, Olaf Scholz, l-a abandonat chiar înainte de începerea invaziei Rusiei în Ucraina.

Merkel nu a răspuns în mod direct la aceste critici.

#solidaritate #merkel #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.