Lista furturilor comise de ruși la centrala nucleară Cernobîl

Soldații ruși care ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat 698 de calculatoare, 344 de vehicule, 1.500 de detectoare de radiație, software de neînlocuit și aproape toate echipamentele de stingere a incendiilor, relatează Washington Post.

Lista furturilor și a ceea ce forțele de ocupare ale Rusiei aau aruncat în aer sau ciuruit cu gloanțe în și în jurul laboratoarelor de la Cernobîl este încă în curs de întocmire.

În timp ce catastrofa de care se temeau mulți a fost evitată la locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986, oficialii centralei de la Cernobîl fac acum un bilanț al unei luni de ocupație rusă, în care nouă dintre colegii lor au fost uciși și cinci au fost răpiți.

„Nu pot spune că au cauzat daune omenirii, dar cu siguranță mari daune economice Ucrainei”, a spus Mykola Bespaly, 58 de ani, directorul Laboratorului Central de Analiză al site-ului, așezat într-o sală cu pereții umpluți de graffiti.

Uriașa centrală nucleară de la Cernobîl nu mai produce energie, dar înainte de invazie aproape 6.000 de muncitori încă monitorizau efectele de durată ale dezastrului nuclear de acum mai bine de trei decenii, precum și procesarea combustibilului nuclear uzat de la alte centrale din Ucraina și Europa.

Pierderile se ridică la peste 135 de milioane de dolari

Per total, el estimează costul înlocuirii a ceea ce s-a pierdut la peste 135 de milioane de dolari. Software-ul, însă, a fost făcut la comandă pentru stație și este de neînlocuit. Bespaly a spus că unele dintre cele mai importante lucrări ale laboratorului său – monitorizarea nivelurilor de radiații în zona de excludere – este aproape imposibilă fără acest software.

„Acum nu este posibil să oferim informații fiabile, indiferent dacă echipamentul este în stare de funcționare sau nu, pentru că nu există software”, a spus el. „Rușii nu îl vor putea folosi, deoarece software-ul este unic, creat special pentru dispozitivele noastre.”

„Rușii au plănuit să preia controlul permanent”

Yevhen Kramarenko, directorul „zonei de excludere”, a declarat că în prima zi a invaziei, un general rus s-a prezentat drept noul lider al centralei și i-a prezentat pe angajații de la Rosatom, agenția nucleară de stat a Rusiei.

„Cred că în momentul când au venit”, a spus Kramarenko, „au plănuit să rămână acolo permanent, au plănuit să preia controlul pentru o lungă perioadă de timp”.

#Cernobâl #ruși #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Viorica- Cosmetic din România, subsidiara celei din Republica Moldova controlată de milionarul Vasilii Chirtoca, intenționează să ajungă la o rețea de 20 de magazine peste Prut.

„Pe lângă dezvoltarea de magazine proprii, nu ratăm oportunitatea să ne extindem şi pe segmentul partenerilor IKA (reţele internaţionale – n.red.), suntem prezenţi cu produse în Kaufland, Auchan, Cora şi Lidl. Pe lângă partea de distribuţie, avem şi vânzările prin intermediul magazinului nostru online în România. Dezvoltăm absolut toate canalele de distribuţie pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim. Mai mult, un următor proiect pe care vrem să îl dezvoltăm este partea de vânzări corporate“, a spus Dumitru Petraşcu, CEO al Viorica Cosmetic România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.