Un deputat PAS îl critică pe guvernatorul BNM, Octavian Armașu: Ațâță incendiul inflației în loc să-l stingă

Deputatul PAS Radu Marian s-a arătat nemulțumit activitatea guvernatorului BNM, Octavian Armașu și spune că acest s-a transformat în expert economic, în loc să transmită societății ce face instituția pentru a stăvili inflația.

„Comunicarea este un instrument-cheie al guvernatorului unei bănci centrale în lupta cu inflația! Din păcate, Guvernatorul Armașu folosește acest instrument în detrimentul obiectivului fundamental al BNM de a stabiliza prețurile. Nu știu a câta oară în ultimele 12 luni, domnul Armașu se transformă în expert economic și declară presei cât va fi inflația în viitor și cu cât va crește ea. Nu așa. Guvernatorul trebuie să transmită societății ce FACE instituția sa pentru a stăvili inflația, nu să ghicească ce va fi mai departe. Guvernatorul trebuie să transmită mesaje de calmare a economiei, nu de agitare a acesteia. Raportul inflației publicat de BNM și prognozele acestuia sunt suficiente, le putem citi”, susține deputatul într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, astfel de declarații ale guvernatorului contribuie la ceea ce s- a referit doamna prim-ministră Natalia Gavrilița – inflația anticipată. Atunci când Guvernatorul spune des că prețurile în viitor vor crește, consumatorii și companiile foarte probabil că își vor schimba comportamentul. Afacerile ar putea anticipat să crească prețurile, iar consumatorii ar putea cumpăra acum mai mult decât este necesar, ceea pune și mai multă presiune pe cerere și eventual pe prețuri. Desigur, inflația anticipată este doar unul din elementele care generează creștere de prețuri, dar acest fenomen poate și trebuie evitat.

”Guvernatorul trebuie să ne spună ce măsuri ia banca centrală, să stingă „incendiul”, nu să-l ațâțe și mai tare. Îndemn la mult mai multă prudență în comunicarea guvernatorului. Să folosească acest instrument în beneficiul cetățenilor, nu în detrimentul lor”, a precizat Radu Marian.

În cadrul ședinței de ieri, 3 iunie, BNM a majorat rata de politică monetară cu trei puncte procentuale, la 18,5%, dar la depozitele și creditele overnight, la fel, cu câte trei puncte procentuale, la 20,5% și 16,5%.

Guvernatorul, Octavian Armașu a declarat că cel mai înalt nivel al inflației urmează să fie atins în septembrie sau octombrie și ar putea depăși nivelul de 35%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#deputat #expert #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.