Putin nu mai are ce face. I-au găsit toți banii

Potrivit unui studiu care i-a adus faima cercetătoarei Catherine Belton, averea lui Vladimir Putin ar fi bine ascunsă la Geneva. Liderul de la Kremlin nu are nimic pe numele său, dar o companie din domeniul petrolier ar fi fost înfiiințată special pentru a aduce venituri uriașe în buzunarul președintelui Rusiei.

Averea lui Vladimir Putin este unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale lumii. Câteva dezvăluiri legate de circuitul banilor liderului de la Kremlin au fost făcute de cercetătoarea Catherine Belton într-un studiu ce i-a adus faima: „Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” (Editura Litera, 2021).

Companie cu o ascensiune fulminantă

Potrivit cercetătoarei, încă din vremea războiului rece, banii oamenilor importanți din Rusia ajungeau la Geneva. Catherine Belton susține că o companie a fost creată special pentru Vladimir Putin.

„Când compania controlată de statul rus, Gazprom, și-a luat propria felie din industria energetică a țării, cumpărând Sibneft de la Roman Abramovici, în 2005, filiala sa petrolieră, Gazpromneft, a început să acorde contracte mari firmei Gunvor. Rezultatul? În doar patru ani, compania condusă de Timcenko distribuia deja 30% din totalul exporturilor de petrol ale Rusiei efectuate pe calea apei.

Resursele erau cumpărate la prețuri infime în Federație, iar apoi erau revândute în Occident la prețuri de zeci de ori mai mari. Risc inexistent, profit maxim. Nu trebuia decât să te afli în fruntea bucatelor, iar gulere albe din KGB ocupaseră deja primele locuri la masa noilor oligarhi“, scris în studiu ei Catherine Belton.

Mister total

Încă de la început compania a fost învăluită în mister. „O parte din acționarii de la Gunvor au părut învăluiți într-un mister la fel de profund precum cel care viza finanțele companiei. În acte, firma era patronată de Timcenko și de un partener suedez, Torbjorn Tornqvist, dar și de un al treilea acționar, al cărui nume – afirma nu în urmă cu mult timp Tornqvist – nu putea fi dezvăluit”.

Al treilea proprietar (în acte) nu era Putin, evident, țarul nu deține nicio proprietate pe numele său, ci Piotr Kolbin, un afacerist alunecos din Sankt-Petersburg, prieten intim al lui Putin. Timcenko, de pildă, nu utiliza niciodată e-mail-ul ca mijloc de comunicare, iar când apela la telefonul mobil o făcea convins că este ascultat. Mai mult, navetistul pe ruta Geneva-Moscova n-a acordat niciodată vreun interviu și nici n-a apărut în public până în 2008“, mai scrie cercetătoarea citată de jurnalul.ro.

Serghei Pugaciov, numit și casierul de la Kremlin, a fost primul carea dat de înțeles că firma Gunvor lucrează direct pentru Vladmir Putin. „La sfârșitul lui 2003, am întâlnit un bancher care tocmai ce zburase din Elveția la Moscova pentru a mă descoase în legătură cu Timcenko. El mi-a dezvăluit că Ghennadi era, de fapt, deținătorul fondurilor pentru președinte. Mi-a spus așa: «E un tip pe nume Timcenko care ne-a adus o grămadă de bani, banii lui Putin»“, a declarat Pugaciov, într-un interviu acordat în 2014.

Gunvor lucrează pentru Putin

La scurt timp după izbucnirea scandalului „Gunvor”, reprezentanții Departamentului Trezoreriei SUA au afirmat tranșant: „Putin are investiții la Gunvor și ar putea avea acces la fondurile acestei companii”.

Și oligarhii ruși au făcut declarații sub protecția anonimatului, potrivit sursei citate. „Gunvor a fost creată încă de la început ca proprietate a lui Putin. E o companie 100% a lui”, oligarh rus, sub protecția anonimatului

„Timcenko este doar purtătorul unei valize care conține 10 miliarde de dolari. Cât îi aparține lui, cât președintelui, nici nu mai contează”, oligarh rus, sub protecția anonimatului.

Ce avere ar avea Vladimir Putin

Vladimir Putin a negat de-a lungul timpului orice asociere cu această companie. Zvonurile despre averea lui colosală s-au amplificat între timp. Cei care îl contestă susțin că ar avea o avere secretă de peste 200 de miliarde de dolari.

Un alt zvon pe tema averii lui Putin spune că, de curând, și-ar fi adăugat în portofoliul imobiliar un palat care ar fi de două ori mai mare decât Palatul Buckingham, din Londra.

Potrivit tot unor zvonuri, deoarece nimic nu a fost confirmat oficial, acesta ar valora nu mai puțin de 270 de milioane de dolari. Palatul ar fi amplasat la marginea capitalei Moscova, într-o zonă exclusivistă destinată miliardarilor. Prorietatea s-ar întinde pe nu mai puțin de 37,7 kilometri pătrați.

S-a mai spus în ultimii ani că Vladimir Putin ar mai avea și o proprietate impresionantă pe malul rusesc al Mării Negre. Aceasta ar avea mai multe debarcadere, spații amenajate pentru aterizarea elicopterelor, mai multe grădini, dar o podgorie. În plus propietarea ar avea și un cinematograf privat și ar valora peste un miliard de dolari. Liderul de la Kremlin a negat public că ar deține această proprietate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.