Putin nu mai are ce face. I-au găsit toți banii

Potrivit unui studiu care i-a adus faima cercetătoarei Catherine Belton, averea lui Vladimir Putin ar fi bine ascunsă la Geneva. Liderul de la Kremlin nu are nimic pe numele său, dar o companie din domeniul petrolier ar fi fost înfiiințată special pentru a aduce venituri uriașe în buzunarul președintelui Rusiei.

Averea lui Vladimir Putin este unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale lumii. Câteva dezvăluiri legate de circuitul banilor liderului de la Kremlin au fost făcute de cercetătoarea Catherine Belton într-un studiu ce i-a adus faima: „Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” (Editura Litera, 2021).

Companie cu o ascensiune fulminantă

Potrivit cercetătoarei, încă din vremea războiului rece, banii oamenilor importanți din Rusia ajungeau la Geneva. Catherine Belton susține că o companie a fost creată special pentru Vladimir Putin.

„Când compania controlată de statul rus, Gazprom, și-a luat propria felie din industria energetică a țării, cumpărând Sibneft de la Roman Abramovici, în 2005, filiala sa petrolieră, Gazpromneft, a început să acorde contracte mari firmei Gunvor. Rezultatul? În doar patru ani, compania condusă de Timcenko distribuia deja 30% din totalul exporturilor de petrol ale Rusiei efectuate pe calea apei.

Resursele erau cumpărate la prețuri infime în Federație, iar apoi erau revândute în Occident la prețuri de zeci de ori mai mari. Risc inexistent, profit maxim. Nu trebuia decât să te afli în fruntea bucatelor, iar gulere albe din KGB ocupaseră deja primele locuri la masa noilor oligarhi“, scris în studiu ei Catherine Belton.

Mister total

Încă de la început compania a fost învăluită în mister. „O parte din acționarii de la Gunvor au părut învăluiți într-un mister la fel de profund precum cel care viza finanțele companiei. În acte, firma era patronată de Timcenko și de un partener suedez, Torbjorn Tornqvist, dar și de un al treilea acționar, al cărui nume – afirma nu în urmă cu mult timp Tornqvist – nu putea fi dezvăluit”.

Al treilea proprietar (în acte) nu era Putin, evident, țarul nu deține nicio proprietate pe numele său, ci Piotr Kolbin, un afacerist alunecos din Sankt-Petersburg, prieten intim al lui Putin. Timcenko, de pildă, nu utiliza niciodată e-mail-ul ca mijloc de comunicare, iar când apela la telefonul mobil o făcea convins că este ascultat. Mai mult, navetistul pe ruta Geneva-Moscova n-a acordat niciodată vreun interviu și nici n-a apărut în public până în 2008“, mai scrie cercetătoarea citată de jurnalul.ro.

Serghei Pugaciov, numit și casierul de la Kremlin, a fost primul carea dat de înțeles că firma Gunvor lucrează direct pentru Vladmir Putin. „La sfârșitul lui 2003, am întâlnit un bancher care tocmai ce zburase din Elveția la Moscova pentru a mă descoase în legătură cu Timcenko. El mi-a dezvăluit că Ghennadi era, de fapt, deținătorul fondurilor pentru președinte. Mi-a spus așa: «E un tip pe nume Timcenko care ne-a adus o grămadă de bani, banii lui Putin»“, a declarat Pugaciov, într-un interviu acordat în 2014.

Gunvor lucrează pentru Putin

La scurt timp după izbucnirea scandalului „Gunvor”, reprezentanții Departamentului Trezoreriei SUA au afirmat tranșant: „Putin are investiții la Gunvor și ar putea avea acces la fondurile acestei companii”.

Și oligarhii ruși au făcut declarații sub protecția anonimatului, potrivit sursei citate. „Gunvor a fost creată încă de la început ca proprietate a lui Putin. E o companie 100% a lui”, oligarh rus, sub protecția anonimatului

„Timcenko este doar purtătorul unei valize care conține 10 miliarde de dolari. Cât îi aparține lui, cât președintelui, nici nu mai contează”, oligarh rus, sub protecția anonimatului.

Ce avere ar avea Vladimir Putin

Vladimir Putin a negat de-a lungul timpului orice asociere cu această companie. Zvonurile despre averea lui colosală s-au amplificat între timp. Cei care îl contestă susțin că ar avea o avere secretă de peste 200 de miliarde de dolari.

Un alt zvon pe tema averii lui Putin spune că, de curând, și-ar fi adăugat în portofoliul imobiliar un palat care ar fi de două ori mai mare decât Palatul Buckingham, din Londra.

Potrivit tot unor zvonuri, deoarece nimic nu a fost confirmat oficial, acesta ar valora nu mai puțin de 270 de milioane de dolari. Palatul ar fi amplasat la marginea capitalei Moscova, într-o zonă exclusivistă destinată miliardarilor. Prorietatea s-ar întinde pe nu mai puțin de 37,7 kilometri pătrați.

S-a mai spus în ultimii ani că Vladimir Putin ar mai avea și o proprietate impresionantă pe malul rusesc al Mării Negre. Aceasta ar avea mai multe debarcadere, spații amenajate pentru aterizarea elicopterelor, mai multe grădini, dar o podgorie. În plus propietarea ar avea și un cinematograf privat și ar valora peste un miliard de dolari. Liderul de la Kremlin a negat public că ar deține această proprietate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.