Țările din întreaga lume se confruntă cu recesiune. Banca Mondială se arată îngrijorată

08 Iun. 2022, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 11:23 // Actual //  MD Bani

Țările din întreaga lume se confruntă cu recesiune, deoarece războiul din Ucraina lovește economiile deja zguduite de pandemia de Covid, a avertizat Banca Mondială.

Țările mai puțin dezvoltate din Europa și Asia de Est se confruntă cu o „recesiune majoră”. Riscul de inflație ridicată și de creștere scăzută – așa-numita „stagflație” – este, de asemenea, mai mare, a spus președintele Băncii Mondiale, David Malpass.

Facturile la energie și alimente au crescut în întreaga lume, scrie BBC.

„Războiul din Ucraina, blocajele din China, întreruperile lanțului de aprovizionare și riscul de stagflație ciocănesc creșterea. Pentru multe țări, recesiunea va fi greu de evitat”, a spus domnul Malpass.

El a avertizat, de asemenea, în raportul Global Economic Prospects al Băncii Mondiale pentru iunie, că pericolul stagflației este „considerabil”.

„Creșterea moderată va persista probabil pe tot parcursul deceniului din cauza investițiilor slabe în cea mai mare parte a lumii. În condițiile în care inflația se află acum la maxime de mai multe decenii în multe țări și se estimează că oferta va crește lent, există riscul ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp.”

Tot marți, Banca Mondială a aprobat fonduri suplimentare de 1,49 miliarde de dolari pentru Ucraina, despre care a spus că „va fi folosită pentru a plăti salariile guvernului și asistenților sociali”.

Noua finanțare face parte dintr-un pachet de sprijin de peste 4 miliarde de dolari pentru țară, care acoperă domenii precum sănătatea, educația și salubritatea.

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.