Suportul financiar extern s-a subțiat: Moldova mai mult rambursează decât primește

Instabilitatea politică din Republica Moldova din ultimii ani a dat peste cap susținerea financiară a țării de către partenerii de dezvoltare. Or, guvernul de la Chișinău este dependent de granturile și creditele externe pentru susținerea bugetară, dar și pentru proiecte de dezvoltare. În luna februarie a anului 2021 susținerea financiară a Republicii Moldova a fost de 18,3 mil. USD în timp ce rambursările au constituit 32,93 mil. USD.

Astfel, în luna februarie, suportului bugetar debursat de instituțiile Băncii Mondiale a fost de 12,51 mil. dolari SUA (echivalentul a 10,40 mil. EUR), iar creditele granturile pentru proiecte investiționale au fost de doar 5,70 mil. dolari SUA.

În ultimii ani granturile externe s-au diminuat considerabil. Dacă în anul 2019 suma granturilor pentru suportul bugetar a constituit 70,2 mil. USD în anul 2010 acestea au fost de 25 mil. USD, iar în 2021 Ministerul Finanțelor estimează să primească aceiași sumă.

Împrumuturile externe s-au subțiat și ele. Dacă în anul 2020 acestea au fost e 712,8 mil. USD atunci în 2021 autoritățile prognozează să se împrumute măcar cu jumătate din suma creditelor de anul trecut.

UE alocă cei mai mulți bani

„În primul rând, UE este un partener de încredere pentru Moldova. Suntem cel mai mare partener comercial și cea mai mare piață pentru exporturile moldovenești. În ultimii zece ani, am acordat granturi în valoare de peste un miliard de euro. Și peste o mie de proiecte au fost implementate în întreaga țară. Iar Banca Europeană de Investiții oferă finanțarea unor proiecte importante în sectorul energetic și pentru IMM-uri”, a spus Președintele Consiliului European, Charles Michel într-o vizită la Chișinău la începutul lunii martie.

El a reiterat faptul că UE a mobilizat 108 milioane EUR pentru a furniza echipamente de protecție, pentru a consolida sistemul de sănătate și pentru a sprijini redresarea socio-economică. Moldova a beneficiat deja de asistența macrofinanciară de urgență UE în valoare de 50 milioane EUR și alte 50 milioane vor veni în a doua tranșă după îndeplinirea condițiilor convenite de comun acord.

Speranța unui acord de jumătate de miliard de dolari

Republica Moldova urma să încheie un acord cu FMI în sumă de 558 mil. USD, dar în lipsa unui Guvern negocierile au fost suspendate. Valoarea programului de cooperare între Republica Moldova și FMI în sumă de 558 milioane de dolari urma să fie implementat pe o perioadă de 3 ani (2020-2023). Iar asistența financiară utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale. La negocieri, reprezentanții fondului declarau că vor fi implementate un șir de acțiuni prealabile de evaluare a vulnerabilităților guvernanței în mai multe domenii: bugetar-fiscal, supravegherea sectorul financiar, guvernanța BNM, reglementarea pieței, statul de drept, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Ministerul Finanțelor, cu gândul la 10 miliarde de lei

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, în anul 2021 Republica Moldova intenționează să atragă finanțări externe în sumă de 10,3 miliarde de lei și să ramburseze împrumuturi externe în sumă de 2,5 miliarde de lei. Prognozele ministerului arată că la sfârșitul anului 2021 soldul datoriei externe nu va depăși 48,5 miliarde de lei ceea ce constituie o majorare de 8,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2020. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depășirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2020 față de rambursările pentru același an. Totodată, ca pondere din PIB se estimează că datoria de stat externă se va majora cu 2,5% din PIB și nu va depăși 21,9%. La sfârșitul anului 2022 datoria de stat externă este estimată la 56,5 miliarde de lei, iar în anul 2023 la 61,7 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru deservirea datoriei externe în anul 2021 sunt estimate la 23,8 mil. USD, iar în anii 2022-2023 estimările sunt de 523,1 mil. de lei și 567,8 mil. de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai relevă că, pe parcursul primelor două luni ale anului 2021, finanțarea externă netă a avut o valoare negativă, constituind circa -3,47 milioane dolari. Cu toate acestea, calculată în lei, datoria de stat externă a crescut cu circa jumătate de miliard de lei, ca urmare a fluctuațiilor de curs valutar și a ajuns la 39,07 miliarde lei.

#Ministerul Finanțelor #PIB #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul american Coca-Cola a prognozat pentru 2026 o creștere moderată a veniturilor, după ce a ratat estimările pentru trimestrul IV din 2025, pe fondul scăderii cererii pentru băuturi carbogazoase în America de Nord și Asia. Anunțul a dus la scăderea acțiunilor companiei cu aproape 4% în tranzacțiile premarket de marți, scrie Reuters.

Compania se află într-un proces de tranziție la nivel de conducere și urmează ca veteranul Henrique Braun să preia funcția de CEO începând cu 31 martie. În ultimii ani, Coca-Cola a majorat prețurile pentru a compensa costurile mai mari ale materiilor prime, însă această strategie a pus presiune pe bugetele consumatorilor americani afectați de inflație, care caută alternative mai ieftine.

În acest context, rivalul PepsiCo a anunțat recent că va reduce prețurile pentru unele produse-cheie, precum Lay’s și Doritos, după ce consumatorii au reacționat negativ la mai multe runde de scumpiri din ultimii ani.

În trimestrul IV, volumele totale ale Coca-Cola au crescut cu 1%, la fel ca în trimestrul precedent. Pe întreg anul, volumele au fost stagnante, însă majorarea prețurilor cu 4% a contribuit la menținerea performanței financiare.

Pentru 2026, compania estimează o creștere organică a veniturilor de 4%–5%, sub așteptările pieței de 5,3%, după un avans de 5% în 2025.
„Prognoza pare conservatoare, dar este potrivită pentru începutul anului. Piața probabil se aștepta la mai mult”, a comentat analistul Jefferies, Kaumil Gajrawala.

Coca-Cola mizează tot mai mult pe băuturile fără zahăr, băuturile sportive și ceaiurile îmbuteliate, pe fondul orientării consumatorilor americani către opțiuni cu conținut scăzut de zahăr, inclusiv pe fondul utilizării tot mai largi a medicamentelor pentru slăbit care reduc apetitul. De asemenea, compania a investit în produse precum laptele Fairlife îmbogățit cu proteine, pentru a atrage consumatorii preocupați de sănătate.

În regiunea Asia-Pacific, creșterea volumelor a fost zero în trimestrul analizat, pe fondul schimbării preferințelor consumatorilor.

Coca-Cola a raportat pentru trimestrul IV venituri de 11,82 miliarde de dolari, sub estimările de 12,03 miliarde de dolari. Profitul ajustat a fost de 58 de cenți pe acțiune, peste estimările de 56 de cenți, potrivit datelor LSEG.

Pentru 2026, compania estimează o creștere a profitului ajustat pe acțiune de 7%–8%, comparativ cu așteptările pieței de 7,9%.

Acțiunile Coca-Cola au crescut cu aproximativ 12% în 2025 și au depășit performanța PepsiCo în ultimii ani, însă perspectivele mai prudente pentru 2026 au temperat optimismul investitorilor.