Suportul financiar extern s-a subțiat: Moldova mai mult rambursează decât primește

Instabilitatea politică din Republica Moldova din ultimii ani a dat peste cap susținerea financiară a țării de către partenerii de dezvoltare. Or, guvernul de la Chișinău este dependent de granturile și creditele externe pentru susținerea bugetară, dar și pentru proiecte de dezvoltare. În luna februarie a anului 2021 susținerea financiară a Republicii Moldova a fost de 18,3 mil. USD în timp ce rambursările au constituit 32,93 mil. USD.

Astfel, în luna februarie, suportului bugetar debursat de instituțiile Băncii Mondiale a fost de 12,51 mil. dolari SUA (echivalentul a 10,40 mil. EUR), iar creditele granturile pentru proiecte investiționale au fost de doar 5,70 mil. dolari SUA.

În ultimii ani granturile externe s-au diminuat considerabil. Dacă în anul 2019 suma granturilor pentru suportul bugetar a constituit 70,2 mil. USD în anul 2010 acestea au fost de 25 mil. USD, iar în 2021 Ministerul Finanțelor estimează să primească aceiași sumă.

Împrumuturile externe s-au subțiat și ele. Dacă în anul 2020 acestea au fost e 712,8 mil. USD atunci în 2021 autoritățile prognozează să se împrumute măcar cu jumătate din suma creditelor de anul trecut.

UE alocă cei mai mulți bani

„În primul rând, UE este un partener de încredere pentru Moldova. Suntem cel mai mare partener comercial și cea mai mare piață pentru exporturile moldovenești. În ultimii zece ani, am acordat granturi în valoare de peste un miliard de euro. Și peste o mie de proiecte au fost implementate în întreaga țară. Iar Banca Europeană de Investiții oferă finanțarea unor proiecte importante în sectorul energetic și pentru IMM-uri”, a spus Președintele Consiliului European, Charles Michel într-o vizită la Chișinău la începutul lunii martie.

El a reiterat faptul că UE a mobilizat 108 milioane EUR pentru a furniza echipamente de protecție, pentru a consolida sistemul de sănătate și pentru a sprijini redresarea socio-economică. Moldova a beneficiat deja de asistența macrofinanciară de urgență UE în valoare de 50 milioane EUR și alte 50 milioane vor veni în a doua tranșă după îndeplinirea condițiilor convenite de comun acord.

Speranța unui acord de jumătate de miliard de dolari

Republica Moldova urma să încheie un acord cu FMI în sumă de 558 mil. USD, dar în lipsa unui Guvern negocierile au fost suspendate. Valoarea programului de cooperare între Republica Moldova și FMI în sumă de 558 milioane de dolari urma să fie implementat pe o perioadă de 3 ani (2020-2023). Iar asistența financiară utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale. La negocieri, reprezentanții fondului declarau că vor fi implementate un șir de acțiuni prealabile de evaluare a vulnerabilităților guvernanței în mai multe domenii: bugetar-fiscal, supravegherea sectorul financiar, guvernanța BNM, reglementarea pieței, statul de drept, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Ministerul Finanțelor, cu gândul la 10 miliarde de lei

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, în anul 2021 Republica Moldova intenționează să atragă finanțări externe în sumă de 10,3 miliarde de lei și să ramburseze împrumuturi externe în sumă de 2,5 miliarde de lei. Prognozele ministerului arată că la sfârșitul anului 2021 soldul datoriei externe nu va depăși 48,5 miliarde de lei ceea ce constituie o majorare de 8,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2020. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depășirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2020 față de rambursările pentru același an. Totodată, ca pondere din PIB se estimează că datoria de stat externă se va majora cu 2,5% din PIB și nu va depăși 21,9%. La sfârșitul anului 2022 datoria de stat externă este estimată la 56,5 miliarde de lei, iar în anul 2023 la 61,7 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru deservirea datoriei externe în anul 2021 sunt estimate la 23,8 mil. USD, iar în anii 2022-2023 estimările sunt de 523,1 mil. de lei și 567,8 mil. de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai relevă că, pe parcursul primelor două luni ale anului 2021, finanțarea externă netă a avut o valoare negativă, constituind circa -3,47 milioane dolari. Cu toate acestea, calculată în lei, datoria de stat externă a crescut cu circa jumătate de miliard de lei, ca urmare a fluctuațiilor de curs valutar și a ajuns la 39,07 miliarde lei.

#Ministerul Finanțelor #PIB #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#copii #saracie #Moldova