Cel mai bogat om care a trăit vreodată. Averea lui o depășea cu mult pe cea a miliardarilor de astăzi

În epoca lui Jeff Bezos, Bill Gates și Wall Street, e greu să crezi că a existatun moment de mai mare prosperitate în istoria omenirii. Cu toate acestea, mulți istorici cred că bogăția lui Mansa Musa o depășea pe cea a tuturor miliardarilor moderni. Mansa Musa a condus imperiul Mali în secolul al XIV-lea, iar accesul său la cantități uriașe de aur l-a făcut, probabil, cel mai bogat om care a trăit vreodată. Până și sclavii săi erau acoperiți cu metalul prețios, relatează BBC, citat de Digi24.ro.

În anul 1324, oamenii din Cairo au avut parte de cea mai uimitoare priveliște din viața lor: mii de soldați africani, curteni, negustori și sclavi, toți încărcați cu aur. Cai și cămile cărau bogății care erau date săracilor sau schimbate pe alte bunuri. Atât de mult aur le-a fost dat oamenilor, încât economia orașului Cairo s-a prăbușit și nu și-a mai revenit timp de 10 ani.

În fruntea coloanei, stând pe un tron de aur și ținând în mână un sceptru de aur, se afla comandantul trupelor, considerat cel mai bogat om care a trăit vreodată pe pământ: Mansa Musa, împăratul din Mali. Mulți istorici consideră că bogăția lui o depășea pe cea a miliardarilor moderni.

„Musa era urmașul unei dinastii de împărați vest-africani. În funcție de cine face estimarea, mulți spun că averea lui, ajustată la inflație, ar fi azi echivalentul a 400-600 de miliarde de dolari, nimeni nu știe sigur”, spune Dr Rudolf Ware, de la Universitatea din California.

„Astfel de estimări sunt subiective, dar se bazează pe cantitățile de aur la care Mansa Musa avea acces”, spune Kathleen Bickford Berzock, de la The Bloc Museum of Art.

De axemplu, averea lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este estimată la puțin peste 180 de miliarde de dolari.

Mansa Musa conducea imperiul Mali, o entitate vastă care se întindea de la coasta atlantică a Africii de vest până la deșertul din Nigerul de azi.

„Această regiune era o sursă a celui mai pur aur care circula în acea perioadă, când totul se baza pe aur”, spune Berzock.

„În epoca medievală, era probabil un singur stat care avea o putere politică, militară și economică la fel de mare ca Mali: China”, spune Ware.

Legendara călătorie a lui Musa la Cairo a avt loc în cadrul pelerinajului la Mecca. Inspirat de această experiență, s-a întors în Mali în 1325 și a dat startul unei noi epoci de aur a învățământului.

„A investit resursele imperiului pentru a dezvolta o tradiție academică islamică în Africa de Vest. În Timbuktu, de exemplu, erau 80 de universități în anii 1400. Era o societate complexă. Veneau învățați din toată lumea pentru a studia legea islamică, astronomie și teologie”, spune Ware.

Imperiul Mali a prosperat pe durata vieții lui Mansa Musa și, după moartea lui, în 1337, sub domnia fiilor săi. Dar, după apariția unor imperii rivale și a unor noi forme de comerț, imperiul a intrat în declin în secolul 15.

În prezent, în Occident se știu foarte puține despre Mansa Musa.

„Colonialismul și comerțul cu sclavi au avut un impact major asupra modului în care America și Europa percep Africa și pe africani”, spune Berzock.

„Poveștile despre africani care scriau în zeci de limbi într-un oraș ca Timbuktu și care erau cei mai bogați și mai puternici regi de pe planetă nu se potrivesc cu ceea ce Africa a devenit în ochii europenilor. Aceasta este una din comorile istoriei africane”, spune Ware.

#Bogat #oameni bogați

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.