România a acceptat planul R. Moldova pentru deblocarea situației de la frontierele moldo-română. Măsurile întreprinse

Ca urmare a întâlnirii din această dimineață de la București, între premierii Republicii Moldova și României, precum și a vizitei de lucru de ieri a ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco, în România, s-a dat startul planului de contingență pentru deblocarea situației de la frontierele moldo-române începând de astăzi, 10 iunie 2022.

Astfel, vor fi implementate măsuri de urgență, cu aplicabilitate imediată, pentru deblocarea situației în vămi, prin înființarea unui grup comun de acțiune care să coordoneze și să sincronizeze activitățile imediate ale autorităților din Republica Moldova și România în punctele de frontieră, pentru reducerea timpilor de așteptare pentru camioanele cu marfă.

Potrivit responsabililor, s-a decis ca primul punct de frontieră, unde controlul si vămuirea se va face în echipe comune, va fi Leușeni-Albița, unde va fi testată această abordare novatoare, de tipul unei singure acțiuni de control, efectuată dintr-un singur punct.

Astfel, astăzi, 10 iunie, începând cu orele 12:00, echipele mixte româno-moldovene vor fi prezente în vama Albița-Leușeni, unde vor face analiza în teren pentru a operaționaliza deîndată lucrul în echipe mixte de control. Se așteaptă ca în câteva ore, cel puțin în punctul de frontieră Leușeni-Albița, timpul de așteptare al camioanelor cu marfă să se reducă considerabil.

De asemenea, pentru normalizarea situației în frontiere cu privire la transportul de marfă, oficialii moldoveni și români mai au în vedere încă două etape de dezvoltare a planului de contingență, pentru evitarea blocării pe viitor a transportului de marfă spre Europa și alte continente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

De menționat că, planul de contingență pentru deblocare frontierelor, propus de Republica Moldova, se încadrează în cerințele de interoperabilitate prin integrarea procedurilor comune de lucru și sporirea rezilienței în domeniul criminalității transfrontaliere, inclusiv agenda pe combatere a corupției, ca deziderate importante în aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Oficialii români și moldoveni susțin că depun toate eforturile ca împreună să normalizeze situația în frontierele moldo-române, de asigurare a fluxului de transporturi de mărfuri și alimente către Europa, pentru a nu se crea premisele unei crize alimentare în spațiul european și mondial.

Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a avut ieri, 9 iunie, întâlniri cu Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean, și alți factori de decizie ai Guvernului României și ai Ministerului afacerilor interne al României, specializați pe probleme de frontieră și vamă, precum și în managementul crizelor. În cadrul vizitei de lucru, ministrul a prezentat planul de contingență și a pregătit întâlnirea bilaterală dintre premierii Republicii Moldova și României.

#camioane #transportatori #vama #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat